ZF.ro

Acţiunile Şantierului Naval Orşova (SNO) se apreciau cu 7,2% vineri după-amiază, ducând dinamica săptămânală la 24% şi pe cea din ultimele 12 luni la 138%.

Compania de stat IAR Braşov, care produce şi repară piese de schimb pentru elicoptere, a încheiat primul trimestru din 2026 cu un profit net de 30,6 mil. lei, aproape dublu faţă de cele 15,5 ml. lei din aceeaşi perioadă a anului trecut.

Compania de stat Romgaz (SNG), producător şi furnizor de gaze naturale, a obţinut în primul trimestru al anului 2026 un profit net consolidat de 973 de milioane de lei, cu 2,3% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2025, deşi cifra de afaceri a coborât cu 10%, pe fondul unor livrări mai mici de gaze.

BNR anticipează o evoluţie slabă a eco­nomiei pentru primul semestru (S1) din acest an, influenţată şi de scăderea consumului, după măsurile fiscale şi criza ener­getică, dar vede şi o ascensiune a inflaţiei în al doilea trimestru, peste aşteptări.

Anul 2025 a fost cel mai bun an din istoria sa pentru Dristor Kebap - aface­rile s-au dublat în doar doi ani şi merg spre 100 mil. lei, pe măsură ce românii au rărit ieşi­tul la restaurantele clasice şi s-au dus către shaorma şi fast food.

Brandul LEPAS, care şi-a făcut debutul la Milano prin lansarea modelelor L6 şi L8, disponibile în variante BEV şi PHEV, şi care urmează să intre şi pe piaţa locală în acest an prin in­termediul importatorului MATEROM, şi-a completat gama odată cu prezentarea mo­de­lului L4 la Beijing.

România se delimitează în regiune cu cea mai mare dobândă de politică monetară, în condiţiile în care are şi cea mai mare inflaţie. Deşi economia României este în recesiune, persistenţa inflaţiei a determinat BNR să ţină şi în luna mai dobânda-cheie la 6,5%, nivel neschimbat de aproape doi ani.

Acţiunile Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România, companie controlată de statul român în proporţie de 80% şi la care fondurile de pensii Pilon II au circa 12%, au atins vineri un maxim istoric de 186,2 lei, cu capitalizare bursieră de 84 de miliarde de lei, după ce profitul net din T1/2026 a crescut cu 122% faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut, la 1,307 mili­arde de lei.

Crama Rasova, business fondat de familia Ghiuri în Dobrogea, a ajuns la investiţii cumulate de aproximativ 15 milioane de euro în cramă şi partea viticolă şi pregăteşte următorul pas de dezvoltare: construcţia unui hotel în apropierea cramei.

Pe 20 mai Ziarul Financiar şi ING bank Ro­mâ­nia organizează confe­rin­ţa Energy Forward România „Rolul cap­tării şi stocării carbonului (CCS) şi al combustibililor sustenabili în tranziţia ener­getică – de la strategie la implementare“.

De la conserve de castraveţi muraţi care au ingredientul principal din alte ţări până la fasole ambalată care vine cu precădere din import, toate acestea relevă faptul că undeva între producţie şi procesare se rupe firul.

Future Energy Leaders (FEL) România a ajuns anul acesta la 15 ani de existenţă şi este una dintre cele mai puternice organizaţii de tineri specialişti din domeniul energetic, cu circa 200 de membri. Scopul este de a creşte, de a fi o punte de legătură între generaţiile mature şi cele care trebuie să intre în scenă şi să ghideze România pe calea tranziţiei energetice. Dar pentru acest lucru, tinerilor trebuie să li se creeze loc la masa discuţiilor, spune Olivian Savin, director executiv FEL România, într-o discuţie la CEC Bank pentru afaceri româneşti.

2026 ar fi trebuit să fie un an în care inflaţia să scadă, cursul valutar leu - euro să fie stabil, iar BNR să înceapă să reducă dobânda de politică monetară, ceea ce ar fi însemnat şi o reducere a dobânzilor la lei.

Revenirea în România, pentru soţii Minuţ, a avut la bază dorinţa de a dezvolta ceva aici şi de a pune în valoare avantajele pe care ţara le are când vine vorba de înfiinţarea – sau, în cazul lor, preluarea – unei afaceri. După mai bine de un deceniu, ei s-au întors în ţară şi au cumpărat brandul LaBiscuiterie, sub care astăzi produc într-o fabrică de lângă Roman, judeţul Neamţ, biscuiţi din ingrediente naturale

Litera „B“ din alfabetul pro­ducţiei locale conturează imaginea unei economii diverse, în care fa­bricile de alimente şi băuturi coexistă cu producătorii de materiale de construcţii, textile, ambalaje sau biciclete. România produce brân­zeturi, bere, biscuiţi şi băuturi răcoritoare pentru piaţa internă şi export, dar şi beton, balast, bidoane de plastic sau articole textile (bluze) realizate în fabrici care lucrează pentru marile branduri. Litera B din alfabetul producţiei locale vorbeşte despre industrii care au rămas com­petitive şi care continuă să atragă investiţii.

Iranul are o zi naţională dedicată industriei petrochimice. Aceasta pentru că într-o economie cu accesul la pieţele internaţionale limitat de sancţiunile americane, sectorul a devenit un stâlp de rezistenţă.