ZF.ro

România are cel mai mic nivel de mecanizare agricolă din Uniunea Europeană, de doar 0,73 cai-putere/1.000 de hectare faţă de 7,1 CP/1.000 ha în Elveţia, 4,1 CP/1.000 ha în Olanda şi 2 CP/1.000 ha în Franţa, arată o analiză Our World in Data, pe baza datelor colectate de Serviciul de Cercetare Economică al Departamentului pentru agricultură al Statelor Unite (USDA). În 1991, România avea 0,5 CP/1.000 ha, iar situaţia actuală arată o îmbunătăţire în ultimele trei decenii.

„Avem nevoie de mai multe şcoli“, spun pă­rin­ţii. „Nu e treaba mea“, răspunde mi­nis­trul. În timp ce ora­şele se sufocă în clase aglomerate, iar satele se sting cu şcoli închise şi copii risipiţi prin cătune, statul rămâne captiv într-un labirint birocratic, incapabil să construiască viitorul acolo unde e cea mai mare nevoie: în educaţie.

Fondul de private equity Pro­vectus Capital Partners (PCP), ce îşi are sediul central în Croaţia, la Zagreb, intră pe piaţa din România, deschizând un birou la Bucureşti „pentru a-şi consolida prezenţa regio­nală“. Investitorul mai are birouri în Ljubljana (Slovenia), Sofia (Bulgaria) şi Belgrad (Serbia), conform site-ului propriu.

La o cafenea de specialitate din cartierul bucureştean Cotroceni, un croissant cu cremă costă 34 de lei, iar unul simplu (cu unt) e 20-25 de lei. Spre comparaţie, la el acasă, „la mama lui“, în Paris, acelaşi croissant cu unt nu costă mai mult de 10 lei (echivalentul a 2 euro).

Pe 30 aprilie vor raporta la T1/2025 primele societăţi incluse în structura indicelui de referinţă BET, fiind vorba despre BRD – Groupe Société Générale (BRD), a patra bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, respectiv OMV Petrom (SNP) cea mai mare companie din România în funcţie de cifra de afaceri.

Acţiunile Aquila (AQ), cel mai mare jucător de pe piaţa de logistică şi transport, s-au apreciat cu 10% în două zile în contextul în care brokerii spun că investitori mari au început să urmărească societatea şi să ia poziţii pe fondul achiziţiilor recente ale companiei şi al faptului că poate capitaliza intrarea României în Schengen, ceea ce îi va îmbunătăţi mediul de lucru şi marjele.

Deficitul bugetar pe primele trei luni a urcat la 2,3% din PIB în T1/2025, faţă de 2% din PIB în T1/2024, ceea ce micşorează şansele ca, pentru întreg anul, să fie redus de la 8,7% din PIB la 7%, aşa cum s-a angajat guvernul.

În România nu există o separaţie reală a puterilor în stat, iar la baza sistemului de „checks and balances“ este nevoie să stea cetăţeanul, au concluzionat Adrian Sârbu, Hofi şi Nemo la ediţia de miercuri din ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC.

Ac'iunile Aquila (AQ), cel mai mare jucător de pe piaţa de logistică şi transport, s-au apreciat cu 10% în două zile în contextul în care brokerii spun că investitori mari au început să urmărească societatea şi să ia poziţii pe fondul achiziţiilor recente ale companiei şi al faptului că poate capitaliza intrarea României în Schengen, ceea ce îi va îmbunătăţi mediul de lucru şi marjele.

Cu o prezenţă de 20 de ani în România, gigantul olandez Heineken vede piaţa locală nu doar ca pe o destinaţie de producţie, ci ca pe un pilon esenţial în strategia sa de creştere, investind în inovaţie şi adaptare la cerinţele unui consu­mator tot mai exigent. Totuşi, provocările macroeconomice şi instabilitatea fiscală rămân obstacole care necesită soluţii urgente.

Vincent Devloo, area retail manager în cadrul IKEA Europa de Sud-Est, regiune care include România, Croaţia, Serbia, Slovenia şi Ucraina, spune că grupul se uită să deschidă magazine în oraşe mai mici şi să testeze şi alte formate de magazine pe plan local.

Băncile au intrat într-o perioadă de scădere uşoară a dobânzilor la depozitele la termen pentru populaţie încă de anul trecut, iar scăderile s-au observat în perioada august 2024 -martie 2025, pe fondul lichidităţii ridicate din sistemul bancar, dar şi al temperării inflaţiei.

Micile magazine autohtone rămân principalul canal de shopping în România, cu o cotă de piaţă de 34%, urmate fiind de hipermarketuri şi de discounteri. Mai mult decât atât, vânzările cresc alert, cu peste 10%, de două ori mai repede decât cele din supermarketurile moderne şi de şase ori mai alert versus hipermarketuri.

România are nevoie de cercetare, atât în agricultură, cât şi în industria alimentară, pentru că în prezent importă de la seminţe, pe care încearcă să le adapteze la condiţiile locale, până la alimente proce­sate, pe care le pune direct pe masă şi le consumă.