ZF.ro

Brandul de supe Zwup, născut la Iaşi în 2017 şi prezent astăzi în sute de magazine de retail şi restaurante din ţară, a ajuns anul trecut la afaceri de 2,1 mil. lei, în creştere cu aproape 100% faţă de anul anterior. Tot anul trecut a fost şi primul în care compania Nutrizema, care deţine brandul Zwup, a înregistrat profit, acesta depăşind 600.000 de lei, conform datelor publice.

Gradul de intermediere finan­ciară, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, s-a situat la 24% în anul 2024, în scădere faţă de nivelul de 40% din anul 2010. Intermedierea financiară este de cel puţin trei ori mai redusă comparativ cu media UE, de aproape 90%. România se menţine pe ultima poziţie în topul UE în ceea ce priveşte gradul de intermediere financiară, în pofida eforturilor băncilor de a-şi creşte cota de piaţă într-un ritm şi mai alert.

Compania Flaro din Sibiu are o istorie de peste 100 de ani. A înce­put ca o moară de hârtie şi se numea ini­ţial Graţioza. A tre­cut apoi prin mai multe trans­formări, iar la în­ce­putul anilor ’50 numele i-a fost schim­bat în Flamura Roşie, pentru ca ulterior să devină Flaro.

„În prima fază vorbim de o investiţie de 19 milioane de euro, din care peste 50% este asigurată din fonduri proprii. În faza a doua, valoarea creşte la 32 de milioane de euro, iar în faza a treia ajungem la circa 40 de milioane. Per total, proiectul depăşeşte un nu­măr de 600 de apartamente şi aproape 90 de milioane de euro investiţie“, explică Daniel Tudor, chief investment officer al Hubix.

Participanţii la piaţa locală de capital au început să îşi valorifice câştigurile după creşterile accelerate din ultimele luni, explică Alin Brendea, analist bursier la Prime Transaction, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi. Corecţiile recente, deşi moderate, sunt considerate fireşti, în timp ce sezonul raportărilor semestriale şi discuţiile privind majorarea impozitului pe tranzacţii sporesc precauţia cumpărătorilor în aceste săptămâni.

România este una dintre ţările europene cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe, dar şi una dintre ţările cu cel mai mic grad de asigurare a locuinţelor.

Premierului Ungariei, Viktor Orban, probabil că i s-a făcut inima cât un purice când preşedintele ame­rican, Donald Trump, a atacat India cu taxe vamale imense pentru a o forţa să nu mai cumpere petrol ru­sesc. Liderul de la Casa Albă a făcut acest lucru ca pregătire a discuţiilor despre pace în Ucraina cu preşedin­tele Rusiei, Vladimir Putin.

De la cabinele foto de la col­ţu­rile străzilor până la atelierele de familie, reforma fiscală din Vietnam va atinge în curând aproape fiecare casă de marcat. Criticii avertizează că revoluţia taxelor ar putea distruge o parte din economia pe care îşi propune să o consolideze, scrie Deutsche Welle.

Compania de stat Transgaz (TGN), operator al sistemului naţional de transport gaze naturale şi cea mai performantă acţiune din prima ligă bursieră de la Bucureşti, raportat un profit net de 519 mil. lei în S1/2025, în creştere cu 182% faţă de cel de 184 mil. lei din aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce veniturile totale au urcat cu 20% la 2,4 mld. lei.

Producătorul de uleiuri vegetale Argus Costanţa (UARG), controlat de Infinity Capital în proporţie de peste 90%, a înregistrat pierderi de 10,7 mil. lei în intervalul ianuarie-iunie 2025, de la un rezultat negativ de 11,7 mil. lei în aceeaşi perioadă de anul trecut.

Ameninţaţi cu incertitudine în SUA şi cu accesul la China şi Rusia blocat de bariere poli­ti­ce, exportatorii germani s-au reorientat spre Europa Centra­lă şi de Est. Polonia a luat locul Chinei şi a urcat în topul principalelor destinaţii pentru exportu­rile Germaniei în primul semestru al acestui an. Livrările către Ucraina au sărit în sus cu 30%.

În unele zone rurale din Româ­nia, vizita la medic e un lux. Distanţa până la cel mai apropiat cabinet, lipsa transportului sau programările rare transformă prevenţia într-un ideal greu de atins. Totuşi, tehnologia începe să schimbe regulile jocului.

România a avut în 2024 o producţie totală de 20,8 mi­lioane de tone de cereale şi plante oleaginoase, în scădere cu 19,5% faţă de anul anterior. Minusul vine pe fondul secetei şi arşiţei care au lovit culturile de porumb şi floarea-soarelui. Din această recoltă, dar şi din stocurile anterioare, România a exportat anul trecut circa 16 mi­lioane de tone, adică mai bine de jumătate din producţia anuală a ajuns pe pieţele externe.

România nu trece printr-un „boom demografic” pe fondul imigraţiei, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), transmise la solicitarea Ziarului Financiar. În loc să aducă un plus de dinamism demografic, comunităţile de migranţi non-UE din România urmează acelaşi trend descendent al natalităţii locale.