ZF.ro

Early Game Ventures (EGV), unul dintre cele mai active fonduri de capital de risc axate pe investiţii în start-up-uri de tehnologie din Europa Centrală şi de Est, are în plan să realizeze anul acesta între opt şi zece investiţii din al doilea fond al său în valoare totală de 60 de milioane de euro. EGV a lansat cel de-al doilea fond în aprilie 2024, din care a investit anul trecut circa 3 milioane de euro în patru start-up-uri tech printre care se numără Relock şi CogniSync, dar şi The Cat Health Company – un pariu pe zona biotech.

Producătorul de benzi de cauciuc Artego (simbol bursier ARTE) din Târgu-Jiu a raportat pentru 2024 o cifră de afaceri de 144,8 mil. lei (29,1 mil. euro), în scă­dere cu 11,1% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri de aproape 163 mil. lei (32,9 mil. euro), potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de pe site-ul Ministe­rului Finanţelor.

România are cel mai mic nivel de mecanizare agricolă din Uniunea Europeană, de doar 0,73 cai-putere/1.000 de hectare faţă de 7,1 CP/1.000 ha în Elveţia, 4,1 CP/1.000 ha în Olanda şi 2 CP/1.000 ha în Franţa, arată o analiză Our World in Data, pe baza datelor colectate de Serviciul de Cercetare Economică al Departamentului pentru agricultură al Statelor Unite (USDA). În 1991, România avea 0,5 CP/1.000 ha, iar situaţia actuală arată o îmbunătăţire în ultimele trei decenii.

„Avem nevoie de mai multe şcoli“, spun pă­rin­ţii. „Nu e treaba mea“, răspunde mi­nis­trul. În timp ce ora­şele se sufocă în clase aglomerate, iar satele se sting cu şcoli închise şi copii risipiţi prin cătune, statul rămâne captiv într-un labirint birocratic, incapabil să construiască viitorul acolo unde e cea mai mare nevoie: în educaţie.

Fondul de private equity Pro­vectus Capital Partners (PCP), ce îşi are sediul central în Croaţia, la Zagreb, intră pe piaţa din România, deschizând un birou la Bucureşti „pentru a-şi consolida prezenţa regio­nală“. Investitorul mai are birouri în Ljubljana (Slovenia), Sofia (Bulgaria) şi Belgrad (Serbia), conform site-ului propriu.

La o cafenea de specialitate din cartierul bucureştean Cotroceni, un croissant cu cremă costă 34 de lei, iar unul simplu (cu unt) e 20-25 de lei. Spre comparaţie, la el acasă, „la mama lui“, în Paris, acelaşi croissant cu unt nu costă mai mult de 10 lei (echivalentul a 2 euro).

Pe 30 aprilie vor raporta la T1/2025 primele societăţi incluse în structura indicelui de referinţă BET, fiind vorba despre BRD – Groupe Société Générale (BRD), a patra bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, respectiv OMV Petrom (SNP) cea mai mare companie din România în funcţie de cifra de afaceri.

Acţiunile Aquila (AQ), cel mai mare jucător de pe piaţa de logistică şi transport, s-au apreciat cu 10% în două zile în contextul în care brokerii spun că investitori mari au început să urmărească societatea şi să ia poziţii pe fondul achiziţiilor recente ale companiei şi al faptului că poate capitaliza intrarea României în Schengen, ceea ce îi va îmbunătăţi mediul de lucru şi marjele.

Deficitul bugetar pe primele trei luni a urcat la 2,3% din PIB în T1/2025, faţă de 2% din PIB în T1/2024, ceea ce micşorează şansele ca, pentru întreg anul, să fie redus de la 8,7% din PIB la 7%, aşa cum s-a angajat guvernul.

În România nu există o separaţie reală a puterilor în stat, iar la baza sistemului de „checks and balances“ este nevoie să stea cetăţeanul, au concluzionat Adrian Sârbu, Hofi şi Nemo la ediţia de miercuri din ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC.