ZF.ro

Grupul Ensana Health Spa Hotels (fost Danubius), care deţine trei hoteluri în sta­ţi­u­nea Sovata, una din cele mai frumoase des­tinaţii balneo din ţară, estimează pentru acest an afaceri în linie cu cele de anul trecut, gradul mediu de ocupare al unităţiilor fiind de 72%.

Ziarul Financiar a căutat ca, dincolo de calendarul de business al celor 27 de ani realizat de editorii ZF, să vadă şi cum se raportează astăzi, la final de 2025, mediul de business la o perioadă care a adus creştere şi dezvoltare pentru economie.

eAWB, start-up-ul local ce operează un marketplace de servicii de curierat, a lansat o aplicaţie mobilă disponibilă pe Android şi iOS, care integrează funcţionalităţi de inteligenţă artificială pentru a reduce timpul de expediere a unui colet la sub două minute. Lansarea vine pe fondul unei creşteri accelerate a pieţei locale de curierat, care a înregistrat un avans de 27% anul trecut.

După preluarea a 70% din acţiunile agenţiei de turism Paralela 45 de către Rainbow Tours Polonia de la antreprenorul Alin Burcea, turoperatorul îşi schimbă strategia de business prin a mi­za pe preţuri mai mici care ar putea fi asigurate de contracte de garanţie cu ho­telurile. Atlfel spus, po­lo­ne­zii vor să implementeze un sistem care să ofere preţuri mai mici turiştilor.

În 2024, România a produs 4,4 mi­lioane de tone de lapte, aproape cât consumă într-un an (5 milioane de tone), care o plasează pe locul 9 în Uniunea Europeană, înaintea unor economii dezvoltate precum Austria sau Suedia, arată o analiză ZF făcută pe baza datelor Eurostat.

Puterea economică se aliniază adesea cu puterea paşaportului fiecărei ţări, mai exact spus, ţările mai bogate tind să ofere cetăţenilor o libertate de circulaţie mult mai mare decât cele care au o situaţie economică precară. România reuşeşte astfel să se situeze în partea de sus a clasamentului mondial în raportul dintre PIB per capita şi puterea paşaportului, dată de numărul de ţări în care se poate intra fără a fi necesară o viză obţinută anterior.

În anul 2024 a apărut o ruptură între piaţa forţei de muncă, sistemul de educaţie, în special cel de tip dual, important pentru agricultură, şi zona de cercetare şi dezvoltare. Din aceas­tă cauză, anumite ocupaţii necesare riscă să dispară, pentru că în ultimii patru ani furnizorii de formare pro­fe­sională nu au mai solicitat acredi­tare pentru aceste meserii, a spus Carmen Burtea, preşedintele Comi­te­tu­lui Sectorial de Agricultură, Pis­cicultură şi Pescuit din România, pre­zentă la ZF Agrobusiness Summit.