ZF.ro

Plăţile electronice câştigă tot mai mult teren în România, în special în mediul urban. Deşi tranziţia rămâne inegală la nivel naţional, tendinţele de plată indică o direcţie în care mulţi români încep să renunţe la numerar, semn că plata cu cardul tinde să devină parte din rutina zilnică, susţine Mihai Cismaşiu-Buda, principal, data & services, Mastercard România, Croaţia şi Israel.

Prima parte a anului 2025 a însemnat un spaţiu aerian mai aglomerat faţă de 2024, astfel că numărul de zboruri a fost cu 7% mai mare în primele şase luni ale acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Eurocontrol.

Zi de zi, deasupra câmpurilor de grâu ori porumb se ridică drone, noii „angajaţi“ zburători ai fermierilor. Tot mai mulţi agricultori investesc în propriile soluţii tehnologice sau apelează la aceste servicii, pentru că pot reduce cu până la 25% costurile cu inputurile, pe care le-au următit cu atenţie în ultimii 5 ani, în care seceta a adus provocări şi a pus presiune pe costuri.

Statul român se finanţează în cea mai mare proporţie (aproape 70%) prin obligaţiuni, relativ în egală măsură pe piaţa internă şi internaţională, adică 33,5% din totalul datoriei pe piaţa locală şi 35% pe cea externă.

AUR a depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, criticând dur măsurile de austeritate şi creşterile fiscale anunţate pentru reducerea deficitului bugetar.

Peste 60 de cafenele, restaurante, puburi sau magazine din Bucureşti oferă clienţilor apă potabilă gra­tuit, la cerere, însă numărul acestora ar trebui să fie mult mai mare pentru că avem şi o lege care indică acest lucru, conform datelor de pe harta de la RObinet, un proiect care are la bază un demers educaţional început de de fotograful de wildlife Rareş Beşliu şi lansat în 2024 sub umbrela asociaţiei „La NORD de cuvinte“.

De mai bine de două decenii şi jumătate, educaţia în România este subfinanţată şi se vede cu ochiul liber la nivelul infrastructurii şcolare, al numărului redus de şcoli în care elevii sunt îngrămădiţi, în pregătirea profesorilor, precum şi la nivel de cheltuială medie per elev, care în România este undeva la 6.000 de euro vs. 14.000 de euro în statele OCDE.

Producătorul de componente auto Preh România, furnizor pentru Porsche, Mercedes sau Tesla, a raportat pentru 2024 o cifră de afaceri de 1,2 mld. lei (241,4 mil. euro), în scădere cu 13,4% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri de 1,388 mld. lei (aproximativ 280,7 mil. euro), potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

Primarul Chişinăului, Ion Ceban, a fost interzis în România: Potrivit Ministerului Afacerilor Externe )MAE), decizia a fost luată din motive ce ţin de siguranţa naţională.

Producătorul de volane şi elemente ornamentale pentru bord, uşi şi consola centrală a automobilelor Joysonquin Automotive Systems România (fosta Quin România), subsidiara locală a concernul chinezesc Joyson, a raportat pentru 2024 o cifră de afaceri de 670,2 mil. lei (134,7 mil. euro), în scădere cu aproape 9,4% faţă de anul precedent, când compania a avut afaceri de 739,7 mil. lei (149,5 mil. euro), potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.