Programul de guvernare al cabinetului Bolojan duce la un nou nivel promisiunile legate de digitalizarea statului - oferind nu doar o listă extrem de lungă de ţinte ci şi termene extrem de strânse pentru realizarea lor – fără a răspunde însă unor întrebări cheie privind modul în care se va schimba arhitectura, ierarhia deciziilor din statul român privind digitalizarea şi care sunt motivele pentru care marea majoritate a planurilor anterioare au eşuat, ajungându-se în situaţia prezentă în care, după cum arată chiar documentul menţionat, “fiecare instituţie vorbeşte limba ei, ajungându-se la un haos în care se toacă bani, se ratează oportunităţi şi se frânează economia“.
Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA este o prioritate pentru Ministerul Afacerilor Externe. Consolidarea prevede dezvoltarea cooperării pe planurile politic şi militar, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare americane în România.
Bogdan Ivan (PSD), noul ministru al energiei, şi-a asumat ca priorităţi protejarea consumatorilor vulnerabili şi creşterea producţiei de energiei, ceea ce în esenţă ar presupune o continuare a măsurilor aplicate în cei doi ani de mandat de către Sebastian Burduja (PNL), fostul ministru al energiei.
Ameropa Grains (Elveţia), COFCO International Romania (China), Cargill Agricultura (SUA), ADM Romania Trading (SUA), Viterra Romania (SUA), CHS Agritrade Romania (SUA) şi Al Dahra Agriculture Romania (Abu Dhabi) sunt cei mai mari comercianţi de cereale de pe plan local, care înregistrează anual venituri de miliarde de lei, însă profitul lor rareori sare de 100 de milioane de lei.
Sistemul bancar românesc a obţinut în anul 2024 un profit record, de 14,2 mld. lei. Iar statul a încasat de la bănci în jur de 4 mld. de lei anual din impozitarea profiturilor şi a cifrei de afaceri a băncilor. Este mult? Este puţin? Cert este că programul de guvernare al noului executiv include pe lângă alte măsuri şi „taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată“.
Măsurile propuse de guvernul Bolojan pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene arată o direcţie corectă pe hârtie – accelerarea absorbţiei, digitalizare, eficienţă, prioritizare. Însă lipsesc în continuare elementele esenţiale pentru credibilitate: termene clare, planuri pentru reforme instituţionale detaliate. Pe scurt, un traseu concret.
Pachetul de măsuri propus de guvernul Bolojan în domeniul educaţiei şi cercetării include o serie de direcţii corecte în esenţă, dar formulate şi ele vag, fără o analiză a nevoii şi fără indicatori de impact. În multe cazuri, este vorba şi aici despre reluarea unor promisiuni mai vechi, care fie nu au fost aplicate, fie au eşuat parţial în trecut.
Statul preconizează că va lua în 2025 pe accize 48,5 mld. lei, pe TVA-ul industriei HoReCa aproximativ 9 mld. lei (1,8 mld. euro) şi pe dividende circa 8,5 mld. lei. În ceea ce priveşte alte zone cheie pe care le urmăreşte, cu taxări suplimentare, încă nu este clară situaţia.
Страницы
