ZF.ro

TechAngels, cel mai mare grup de investitori de tip business angel din România, consideră că în următorii zece ani zece start-up-uri de tehnologie din regiune ar putea să ajungă unicorni – să fie evaluate la un miliard de euro, în condiţiile în care în această perioadă vor fi două cicluri investiţionale şi foarte mulţi investitori de tip venture capital au ridicat recent noi fonduri, sunt tot mai mulţi români plecaţi în străinătate care pornesc start-up-uri tech şi nu în ultimul rând fondatorii din România şi din ţările învecinate încep să scape de complexul de inferioritate şi să aibă curaj şi încredere că pot construi businessuri globale.

Marile companii controlate majo­ritar de statul român cotate la Bursa de Valori Bucureşti şi-au depăşit în cea mai mare parte obiectivele de venituri şi profit în prima jumătate a acestui an, iar în unele cazuri ţintele prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli (BVC) pentru întreg anul 2024 au fost depăşite chiar din S1/2024.

Numărul investitorilor şi al com­pa­niilor listate pe bursa românească a crescut semnificativ în ultimii ani, iar planul operatorului bursier este să continue demersurile care au dus la aceste evoluţii, spune Adrian Tănase, CEO-ul Bursei de Valori Bucureşti.

Familia Trifan a deschis în urmă cu şase ani în Braşov Brutăria Simplu, după mai mulţi ani în care a acumulat experienţă în industria HoReCa, iar astăzi vrea să consolideze businessul, fără a depăşi totuşi graniţele jude­ţului Braşov.

Tinerii din generaţia Z care aleg să urmeze calea antrepre­noriatului au prin­cipii, valori şi o motivaţie cu totul diferită de cea a antreprenorilor din prima ge­neraţie.

„Cred că nu greşesc când zic că Viena are cea mai bună protecţie con­­tra inun­daţiilor din lume“, spunea în 2021 inginerul Wilfried Fellinger, liderul echi­pei care a avut misiunea de a proteja atunci oraşul de apele furioase ale Dunării. În luna iulie a acelui an viituri şi inundaţii catastrofale şi în unele cazuri ucigă­toare au devastat oraşe şi comunităţi din Europa Centrală şi de Vest.

Ultimii şase ani au fost excepţionali pentru piaţa de capital din România: 213 de listări cu acţiuni şi obli­gaţiuni în valoare totală de circa 70 mld. lei (14 mld. euro) – din care 44 cu acţiuni pentru 11,5 mld. lei şi 169 cu obligaţiuni pentru 57 mld. lei, 200.000 de conturi de tranzacţionare, din care 100.000 active după ce românii au descoperit Bursa de Valori de pe canapea, număr dublu de clienţi ai fondurilor mutuale şi creştere semnificativă a activelor fondurilor de pensii. Nicicând în istoria Bursei de Valori nu a mai fost o perioadă aşa de aglomerată ca cea din 2019 încoace.

Şantierul naval Damen Shipyards Mangalia, un colos cu afaceri de 200 mil. euro şi 2.000 de angajaţi în vremurile bune, încearcă, la trei luni de la deschiderea procedurii de insolvenţă, să atragă noi contracte pentru a asigura continuitatea activităţii şi fondurile necesare. Ieri, oficialii CITR, administratorul judiciar, au prezentat stadiul actual al procedurii de insolvenţă şi măsurile luate. În prezent, 692 de angajaţi din cei 1.453 au intrat în şomaj tehnic până la finalul anului.

Industria mobilei trebuie să devină sector strategic pentru România, având în vedere că este o ramură unde predo­mină capitalul românesc şi producţia locală, iar statul trebuie să găsească soluţii de subvenţionare a acestui sector, care contribuie cu peste 1,2 mld. euro la balanţa comer­cială a României şi angajează direct circa 50.000 de oameni, a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live Dumitru Blaga, preşedintele Asocia­ţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR).

Băncile au încasat în primul semestru (S1) din 2024 venituri din dobânzi pen­tru creditele acordate de 24,4 mld. lei, mai mari cu circa 4 mld. lei, respectiv cu 18,4% peste nivelul încasărilor din S1/2023, conform datelor transmise de BNR pentru ZF.

Fondatorii de start-up-uri tech din România şi din regiune au început să înţeleagă că au nevoie de curaj pentru a reuşi la nivel mondial şi că nu au niciun motiv să se considere inferiori antreprenorilor din alte ţări, astfel că un obiectiv de a avea în următorul deceniu zece proiecte care să atingă stadiul de unicorn (o evaluare de peste 1 mi­liard de euro) este realizabil.

Într-o perioadă în care românii sunt tot mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii, retailerii se bat în discounturi şi promoţii pentru a-i atrage pe oameni în magazine şi pentru a-i de­termina să cumpere.

CarmOlimp, un grup din Braşov cunoscut pentru producţia de carne, a ieşit în 2023 din insolvenţă, iar o soluţie găsită de companie în acest proces a fost orientarea şi către un alt segment de business, şi anume cel al mâncării gătite.

Vânzările de medicamente, o piaţă cu o creştere constantă în ulti­mii ani, au depăşit 30 mld. lei în ultimele 12 luni, în timp ce consumul nu ţine pasul, iar pacienţii români încep să taie de pe listă produse care nu le sunt neapărat necesare.

Sascha Schoonen s-a născut în Olanda, a copilărit în Franţa, iar de şase ani s-a mutat în Timişoara. Acolo a început o afacere de la zero prin care şi-a dorit să aducă fructe exotice proaspete pornind chiar de la nevoia ei personală şi lipsa de opţiuni din România.

În România, unu din cinci oameni are o problemă de vedere, potrivit unui studiu realizat de Agenţia Internaţională pentru Prevenţia Orbirii (The International Agency for the Prevention of Blindness). Aşadar, s-ar putea să citeşti acest text chiar din spatele unor ochelari sau lentile de contact. La ce trebuie să fim atenţi atunci când avem nevoie de ajutor să vedem clar? Dr. Alina Stănilă Panga, medic specialist oftalmolog în cadrul clinicii Ofta Total din Sibiu, ne oferă nişte indicaţii.

Piaţa de stomatologie din Româ­nia a ajuns în 2023 la un nivel de 5,4 mi­liarde de lei, însă aceasta a fost susţi­nută în principal de cheltuielile popu­laţiei, întrucât decontă­rile din partea Casei Naţionale de Asigu­rări de Să­nă­tate (CNAS) sunt încă la un nivel foar­te redus, a explicat Cristian Ta­ban, director executiv, Dent Estet, în emi­siunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

SUA, la Început de mileniu, nu a „plănuit“ să bată Europa la creş­tere. Nu a avut o versiune a noului raport al lui Mario Draghi privind competitivitatea. Nu a venit cu un echi­valent al Strategiei de la Lisa­bo­na, prin care UE se angaja să devină cea mai „dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume“. Şi totuşi, divergenţa transatlantică persistă de două decenii, scrie Janan Ganesh, editorialist Financial Times.