ZF.ro

Ecosistemul românesc de start-up-uri tehnologice a început să se dezgheţe după un an în care activitatea de finanţare aproape s-a oprit, cu pitch-uri mai bune şi cu fondatori care îşi recapătă ambiţia, însă decalajul faţă de vecini s-a adâncit între timp: Ungaria are o energie vizibilă de doi ani, care acum se materializează pe mai multe axe, iar Bulgaria stă „foarte bine”, potrivit lui Marius Istrate, partener în fondul austriac de capital de risc 3VC.

Înăsprirea condiţiilor economice şi financiare - în contextul frânării creşterii PIB, al deficitelor mari, al dobânzilor încă ridicate, al tensionării echilibrelor macroeco­nomice - pune presiune pe companii, care încep să aibă probleme cu rambursarea creditelor. Dar par să aibă probleme mari mai ales creditele garantate de stat.

La Centrul Universitar Nord Baia Mare învaţă circa 3.850 de studenţi, care au ales unul dintre zecile de programe de licenţă şi master de la cele trei facultăţi - Facultatea de Inginerie, Fa­cultatea de Litere şi Facultatea de Ştiinţe.

România este unul dintre cei mai mari producători de biciclete din Europa, însă potenţialul mobilităţii pe două roţi este încă departe de a fi valorificat pe plan local. În acest context, o nouă generaţie de antreprenori încearcă să schimbe, business cu business, felul în care ne deplasăm. De la biciclete şi cargo bike-uri electrice la servicii de închiriere, flote pentru curieri şi infrastructură de încărcare, mobilitatea verde începe să-şi facă loc şi în planurile micilor afaceri locale.

Pilonul II are trei roluri asumate în economie: să asigure partici­panţilor un venit decent la pen­sie, să susţină piaţa de capital şi cultura investiţională şi să ridice standardele de guvernanţă corporativă în companiile în care investeşte. Primele două au fost bifate în ultimii ani, prin creşterea activelor administrate şi prin evoluţia Bursei de Valori Bucureşti. La al treilea capitol mai este de lucru.

Ziarul Financiar vă propune, în acest apus de vară, să parcurgem împreună o mică istorie a modului cum s-a transformat economia României în ultimii aproa­pe 30 de ani şi cum a ajuns de la o ţară cu un PIB de 30 miliarde de euro aflată aproape de inca­pacitate de plată în 1998 astăzi la un PIB de 400 de miliarde de euro şi un salariu mediu net de peste 1.000 de euro.

Magazinele de discount sunt prima destinaţie pentru români când vine vorba de shoppingul de bunuri de larg consum, controlând aproape 30% din vânzările de profil. Mai mult, aceşti retaileri tot câştigă cotă de piaţă pe fondul unui comporta­ment prudent la cumpărături.

Companiile cu activitate în producţia de medicamente şi preparate farmaceutice au ajuns la un business cumulat de peste 7,3 mld. lei în 2025, o creştere cu 7% faţă de anul anterior, din datele adunate de ZF de pe platforma de analiză Bridge to Information.

Turiştii români au cheltuit pe vacanţele în afara ţării 4,8 miliarde de euro în primele şase luni ale acestui an, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Suma este cu circa 17% mai mare decât ce au cheltuit românii pe vacanţe în primul semestru al anului trecut.

Prudenţa consumatorilor şi incertitudinea din economie au şters cu buretele aproape 200 mil. euro din piaţa de electro-IT în primele şase luni din acest an, arată calculele ZF făcute pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă NielsenIQ (NIQ).

Perioada concediilor aduce relaxare, mese în familie, un program diferit şi, de multe ori, excese alimentare. Deşi vara este asociată cu un consum mai mare de fructe şi legume, schimbarea rutinei poate influenţa negativ metabolismul şi echilibrul hormonal.

Principalele companii listate la Bursa de Valori Bucureşti continuă să aibă o evo­luţie mai bună decât economia în ansamblu, însă avansul puternic al pieţei schimbă criteriile după care investitorii ar trebui să îşi construiască portofoliile. În noul context, rezultatele bune nu mai sunt suficiente, iar evaluarea la care este cumpărată o acţiune devine esenţială, spune Alin Brendea, analist pe piaţa de capital, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

„Există o încetinire la nivelul deci­ziilor, dar cererea este în continuare prezentă şi este o cerere puternică. Este însă mai selectivă. Nu se mai iau decizii doar pe bază de preţ sau pe baza unei prezentări frumoase, aşa cum se întâmpla poate acum zece ani. Clientul caută mai mult decât metrul pătrat de apartament. Caută calitate, caută dovada că preţul respectiv îi oferă un raport calitate-preţ foarte bun şi caută un dezvoltator serios, cu istoric, care a livrat“, descrie Ionuţ Nedelcu, consultant strategic pentru ROKA Development, evoluţia pieţei rezidenţiale din Capitală.

Globinvest, cea mai veche societate de administrare a investi­ţiilor din România, a listat marţi la Bursa de Valori Bucureşti ETF-ul GIBXTETF, care replică indicele BET-XT, al zecelea fond de acest tip de la bursa lo­cală şi al doilea al admi­nistratorului clujean în ultimele 16 luni.

FLYWARD, start-up braşovean care digitalizează prognozele din finanţarea aeronavelor, şi-a strâns legăturile cu Morten Beyer & Agnew (mba), una dintre cele mai cunoscute case americane de evaluare a aeronavelor: americanii au intrat în acţionariat cu un pachet de 10%, iar noul director general al companiei vine chiar de la mba. Participaţia nu a fost anunţată public - compania îi prezintă pe americani doar drept „partener“ -, ci reiese dintr-o hotărâre a asociaţilor din 21 ianuarie 2026, publicată recent în Monitorul Oficial.

Investiţiile străine directe au însumat în primul semestru din 2026 doar 669 milioane euro, faţă de 3,72 miliarde euro în perioada similară din 2025, scăderea semnificativă fiind determinată de distribuţia dividen­delor de către companii, reducerea profitabilităţii operaţio­nale, corelată cu încetinirea economiei, şi de o conjunctură specifică, arată o analiză realizată de Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR.

Piaţa rezidenţială din Bu­cu­reşti a intrat într-o etapă în care cumpă­ră­torul-investi­tor nu mai seamănă cu cel de acum câţiva ani. Dacă în trecut decizia se lua pe baza a două cifre - preţul de intrare şi o chirie esti­mată la finalizarea proiectului -, astăzi ecuaţia include randamentul net, cos­tu­rile de administrare, ris­cul de neocu­pare, profilul chiria­şu­lui, lichiditatea la revânzare şi evoluţia zonei.

Valurile succesive de căldură ex­tremă şi o secetă tot mai severă care a cuprins întreg continentul au a­runcat mulţi dintre fermierii Euro­pei într-o criză „fără precedent“, producătorii de legume şi de cereale în special avertizând cu privire la recolte „catastrofale“, notează The Guardian.