Prof. univ. dr. Ioniţă-Radu Florentina, director general -comandant al spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „dr. Carol Davila, dr. Alexandru Velicu, manager al Institutului Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon“, Adrian Marinescu, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş“ din Bucureşti, dr. Năstăsescu Tudor-Ion, manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea, dr. Nicolae Gică, manager al Spitalului Filantropia Bucureşti, Adrian Codruţ Schneider, manager al Spitalului Orăşenesc Mioveni vor participa ca speakeri pe 30 septembrie, în a doua zi a summitului ZF Health & Pharma. Evenimentul este la a 14-a ediţie şi adună timp de două zile reprezentanţii celor mai importante instituţii şi companii din sănătate.
Canalul Siret-Bărăgan este unul dintre cele mai mari şi mai vechi proiecte de infrastructură de irigaţii din România, gândit încă din anii ’80 şi rămas la stadiul de idee pusă pe hârtie. Acum, după circa jumătate de secol, se discută din nou despre el. În 2025 ar urma să înceapă lucrările la un prim tronson de 23 km, din cei aproape 200 km pe care s-ar putea întinde.
Economia României ar putea să rămână pe creştere şi în acest an, dar acest lucru ţine mai mult de noroc şi de câteva motoare deja cunoscute, precum exporturile Dacia sau anumite nişe unde companiile româneşti au reuşit să performeze, consideră Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Pe 23 septembrie 2025, la cea de-a patra ediţie a ZF Piaţa de capital, Răzvan Popescu, CEO al companiei de stat Romgaz (simbol bursier SNG), unul dintre cei mai importanţi lideri ai economiei româneşti, va vorbi despre direcţiile strategice ale emitentului devenit reper pe piaţa locală de capital.
Dacă am aduna principalele companii din energie listate la Bursa de Valori Bucureşti într-un singur „colos“, cifra de afaceri cumulată ar depăşi 62,5 miliarde de lei (12,2 mld. euro), iar capitalizarea totală s-ar ridica la aproape 167 miliarde de lei (33 mld. euro), arată datele agregate de ZF.
Datele preliminare ale situaţiei finanţelor statului văzute de Ziarul Financiar arată că veniturile au crescut, în în primele nouă luni, cu 11%, iar cheltuielile cu 10,9%.
Eliminarea cotei reduse de TVA pentru locuinţe a transformat luna iulie 2025 într-un moment de vârf pentru piaţa rezidenţială românească, însă ceea ce a urmat confirmă soliditatea fundamentelor acestui sector.
Băncile au început să ţină iar banii la BNR, în depozite, la dobândă de 5,5%, în timp ce creditarea frânează, iar creşterea PIB se apropie de zero. Creşterea economică a fost în primul semestru (S1) din 2025 de doar 0,3% pe serie brută faţă de S1/2024. Iar creditarea privată a înregistrat în S1/2025 o creştere medie de circa 9%, tendinţa fiind de încetinire.
Dacă principalele companii de energie listate la Bursa de Valori Bucureşti ar fi adunate într-un singur grup integrat, veniturile totale ar depăşi 62,5 mld. lei (12,2 mld. euro), iar capitalizarea bursieră ar urca la aproape 167 mld. lei (33 mld. euro), potrivit calculelor ZF.
Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a României în 2025, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026, apreciind că accelerarea investiţiilor finanţate prin programul Next Generation EU va compensa parţial temperarea consumului privat cauzată de inflaţie şi de efectele consolidării fiscale.
România se aşteaptă la o recoltă de prune cu cel puţin 20% mai mică în 2025, din cauza îngheţului târziu. În 2024, România a fost lider detaşat, deşi producţia de prune a scăzut şi în cazul său la 610.000 de tone de la 645.000 de tone în 2023, având 45% din totalul prunelor din UE. Pe următoarele locuri în clasament se află Franţa, Italia şi Spania.
Страницы
