Săptămâna trecută a fost marcată de mai multe evenimente legate de evaluarea procesului de implementare a Acordului de Asociere şi Acordului de Liber Schimb (DCFTA) cu Uniunea Europeană pe parcursul unui an.
În vizită la Chişinău a fost Comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmström. A avut loc prima reuniune a Comitetului de Asociere RM-UE reunit în configuraţia Comerţ. Oficiali şi oameni de afaceri au participat la conferinţa internaţională “Să beneficiem cât mai mult de Zona de Liber Schimb” (Making the most of DCFTA), organizată în perioada 22-23 octombrie 2015 la Chişinău în cadrul proiectului susţinut de Fondul Vişegrad “Schimb de experienţă a dialogului public-privat în procesul de integrare europeană pentru Republica Moldova şi Georgia”.
“Dacă ne uităm pe statistici, putem constata că după un an de la implementarea DCFTA, exporturile din Republica Moldova în ţările europene, anul trecut, s-au majorat cu 10 la sută, iar Produsul Intern Brut, în primul semestru al anului curent, a crescut cu 3,6 la sută. Creşterea PIB-ului poate fi atribuită companiilor din sectorul de servicii, care şi-au ridicat randamentul în urma implementării prevederilor DCFTA la compartimentul dat”, a declarat vicepremierul, ministrul Economiei, Stephane Bride.
Într-adevăr, livrările de mărfuri din Republica Moldova pe piaţa UE au atins, după opt luni ale acestui an, o cotă de 61,9 la sută, faţă de 52 la sută în perioada similară a anului precedent. În expresie cantitativă se înregistrează majorări de exporturi ale produselor agricole de peste 30 la sută. Totodată, autorităţile Republicii Moldova s-au angajat să continue reformele în domeniul sanitar şi fitosanitar întru realizarea recomandărilor Comisiei Europene, pentru a obţine dreptul de a exporta produse de origine animalieră, care vor influenţa asupra majorării exportului în UE cu 16 la sută, afirmă Octavian Calmâc, viceministru al Economiei.
Cifrele par să impresioneze. Intensificarea relaţiilor cu partenerii din vest nu poate fi pusă la îndoială. Însă, în condiţiile în care şi această zonă este cuprinsă de criză, statisticile pălesc şi devin mai puţin relevante. Suntem încă departe de maximul atins în 2011, când am exportat pe piaţa comunitară mărfuri în valoare de 987,4 milioane dolari SUA. Nivelul atins în opt luni 2015, de 795,6 milioane de dolari, potrivit Biroului Naţional de Statistică, este departe de acel de acum cinci ani.
Este firească şi întrebarea: Dacă nu ar fi fost restricţiile impuse de Federaţia Rusă, ponderea UE era la fel de înaltă?
E clar că relaţiile cu una din cele mai mari pieţe din lume a evoluat în ultimul an. La fel de cert este că există unele progrese în primul an de implementare a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Există însă şi probleme. Cotele oferite de UE nu au fost valorificate în deplină măsură. Şi nu pentru că această piaţă ar fi prea restrictivă. Cedăm foarte mult în competitivitate. Se fac tot mai multe eforturi pentru a promova produsele noastre în Europa, dar atunci când, în multe cazuri, nu ai o ofertă pe măsură, în zădar cheltui bani şi timp.
Valoarea schimburilor comerciale contează. Dar, dincolo de statistici, sunt acţiuni cu bătaie lungă. Acţiuni care deschid o perspectivă.
„Este vorba nu numai de progrese în comerţ, dar şi de o reformă multidimensională şi o reformă legislativă ce urmează să fie implementate în Republica Moldova”, a declarat Octavian Calmâc, viceministru al Economiei.
Oficialul a precizat că Republica Moldova are 2492 de standarde armonizate la normele europene şi internaţionale. Cu certitudine, „realizarea DCFTA va conduce la modernizarea economiei naţionale, la sporirea competitivităţii şi dezvoltarea ţării în general”, a spus Calmâc. În sectorul energetic şi cel al achiziţiilor publice, la o etapă avansată au fost promovate Legea privind achiziţiile publice şi Legea privind energia electrică.
Oficialii europeni privesc, se pare, mai departe de statistici şi unele acţiuni, care, mai repede sau mai încet, apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană.
“Realizarea Acordului de Liber Schimb cu UE este un proces de durată, care presupune o implicare activă atât a autorităţilor, cât şi a mediului de afaceri. Uniunea Europeană este dispusă să ajute Republica Moldova în acest proces, însă trebuie să înţelegeţi că DCFTA nu poate substitui buna guvernare sau lupta cu corupţia”, a declarat în cadrul conferinţei internaţionale Luc Devigne, şeful Unităţii Comerţ a Comisiei Europene.
Oficialul european a menţionat că UE este dezamăgită de furtul miliardului din sistemul bancar. “În UE se aud tot mai multe voci care spun: de ce trebuie să ajutăm o ţară care nu vrea să se ajute pe sine”. Criza bancară, care a bulversat situaţia economică şi cea socială din Moldova, nu poate să nu influenţeze negativ şi asupra comerţului cu UE. Continuăm să fim îngrijoraţi de faptul că cei care sunt implicaţi în furtul acestor mijloace nu au fost încă pedepsiţi”, a spus Luc Devigne.
Mai rămâne Moldova o istorie de succes? “Depinde de aspect. Noi am văzut aspecte foarte pozitive în Moldova. Am menţionat un lucru extrem de eficient şi impresionant al Guvernului în ceea ce priveşte implementarea Acordului de asociere şi a părţii ce ţine de liberul schimb aprofundat şi cuprinzător. Este o parte foarte pozitivă. Dar sunt şi aspecte foarte negative. Evident că aceste aspecte negative sunt atât de importante, încât nu pot decât să afecteze şi rezultatele pozitive. Independenţa sectorului judiciar trebuie abordată în mod special. Nu este normal că ceea ce am văzut în cazul crizei bancare de o magnitudine echivalentă cu 15 la sută din PIB să rămână nepedepsită. Este o problemă foarte serioasă şi va duce la consecinţe foarte negative şi asupra comerţului”, a spus Devigne.
Oficialul european a spus că şi climatul de afaceri trebuie să fie îmbunătăţit. “Nu este vorba doar de problema corupţiei, dar şi comportamentul necompetitiv care nu se sancţionează sau se sancţionează cu întârziere”, a mai menţionat şeful Unităţii Comerţ a Comisiei Europene.
Comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmström, a declarat că preferinţele economice acordate regiunii transnistrene, care expiră la sfârşitul anului 2015, nu vor mai fi prelungite.
„Moldova, şi mă refer la ambele maluri ale Nistrului, are un potenţial enorm în domeniul comerţului şi noi suntem gata să vă susţinem ca să nu rataţi această şansă. Republica Moldova a realizat un volum mare de lucru, a aderat la multe instituţii europene din economie, a implementat peste două mii de standarde europene, dar mai aveţi mult de lucru. Trebuie să presăm Guvernul să implementeze toate reformele promise”, a spus Cecilia Malmström în cadrul unei conferinţe la care au participat reprezentanţi ai comunităţii de afaceri şi alte părţi interesate de comerţ şi DCFTA.
Viceministrul Economiei, Octavian Calmâc, a spus că Moldova nu a solicitat o prelungire a programului pentru regiunea transnistreană, deoarece preferinţele au fost introduse în 2008 şi ulterior extinse şi nu se mai poate tărăgăna la nesfârşit această procedură. „Facem tot posibilul pentru a stimula exporturile pe piaţa UE, inclusiv din stânga Nistrului, dar trebuie să fie respectate anumite cerinţe de origine a mărfurilor, de calitate. Sunt mai multe aspecte tehnice legate de domeniul vamal”, a explicat Calmâc.
Este o întrebare la care deocamdată nu există răspuns. Iar timpul ne grăbeşte.
Vlad Bercu
