Interviu oferit ziarului Capital Market de către economistul Veaceslav Ioniţă
– Biroul Naţional de Statistică a anunţat o creştere a economiei moldoveneşti de 3,1 la sută în primul trimestru. Este al cincilea trimestru consecutiv de ascensiune, după declinul din 2015. Pe de altă parte, rata de creştere este sub nivelul celei prognozate de 4-4,5 la sută. În al doilea rând, baza de comparaţie este foarte joasă, în primele trei luni ale anului trecut avansul a fost de 0,8 la sută, după care a urcat la 6,7 la sută în ultimul trimestru. Deci vom avea pe sfârşit de an o bază de comparaţie foarte înaltă. Statisticile mai relevă că în primul trimestru al acestui an a fost înregistrată o scădere a Produsului Intern Brut faţă de trimestrul precedent. Cum aţi aprecia, dle Ioniţă, această evoluţie a economiei la început de an?
– Să o luăm de la început. Criza din 2014 a fost mai profundă ca cea din 2008, care a ţinut 12 luni. Criza din 2014 a durat 24 de luni. Adică a fost de două ori mai lungă şi s-a manifestat pe toate liniile. Relansarea şi accelerarea într-o oarecare măsură a economiei s-a început în 2017 şi a mers pe câteva dimensiuni.
Prima, au crescut destul de rapid şi puternic exporturile, lucru care nu a fost demult. Deşi acum s-a cam temperat ritmul, oricum avem o creştere.
Doi. Bugetul de stat a avut o creştere fără precedent, lucru care nu s-a întâmplat mulţi ani de zile. Cel mai probabil, acest lucru s-a întâmplat sub influenţa a doi factori, primul ţine de o îmbunătăţire a administrării fiscale, lupta cu contrabanda şi economia tenebră se duce ceva mai calitativ ca în trecut. Al doilea factor, se referă la consumul populaţiei. După criza prin care am trecut, avem o creştere a consumului. Nu trebuie să fim extrem de optimişti, dar se atestă totuşi o restabilire a consumului populaţiei, lucru care influenţează creşterea economică şi aceasta se manifestă prin majorarea veniturilor bugetare. Ca urmare, un factor puternic de creştere a produsului intern brut va fi ponderea impozitelor, a TVA-ului în particular.
Putem spune că în primele trei luni a avut loc o accelerare. Lucrul acesta poate fi sesizat şi prin faptul că după o perioadă destul de lungă de timp s-a accelerat rata inflaţiei. Consumul populaţiei le-a permis agenţilor economici să mărească preţurile, după o stagnare de câţiva ani. Este adevărat că a crescut rata inflaţiei, dar eu sunt optimist. În ce sens anume? Inflaţia a crescut până în luna mai, după care, în opinia mea, va urma o scădere destul de puternică a inflaţiei, condiţionată de doi factori, intrarea în sezonul de vară, când preţurile scad, şi aprecierea monedei naţionale, care cu o întârziere de trei-patru luni influenţează preţurile de import. Rata inflaţiei s-a ridicat în luna mai la 7,4 la sută, dar cred că este destul de realist ca la finele anului să coboare sub 5 la sută.
– Totuşi, comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut avem o scădere a PIB-ului. Şi în cazul în care situaţia se repetă în trimestrul doi, adică se va înregistra un declin faţă de primele trei luni ale anului, vom putea vorbi de o recesiune tehnică?
– Eu nu văd lucrurile atât de negativ. Trebuie să vedem ce s-a întâmplat în ultimele 12 luni. Aşa ar fi mai corect. Acum putem spune cu certitudine că faza de stagnare economică aparent am depăşit-o. Doar dacă nu se vor întâmpla evenimente neplăcute, gen aprecierea valutei care totuşi influenţează destul de negativ lucrurile din ţară, criză politică, dacă, repet, nu vom avea aceste lucruri, putem considera că faza dificilă am depăşit-o la finele anului 2016.
Noi am trecut printr-o perioadă grea timp de doi ani, începând cu trimestrul patru 2014 până în trimestrul patru 2016.
– În ce măsură credeţi că sunt realiste prognozele pentru anul 2017?
– Aparent, dacă luăm în considerare toţi indicatorii, nu văd anumiţi factori care ar duce la abateri majore de la prognoze. Chiar dacă acum unii indicatori nu arată chiar atât de frumos, cum am vrea să fie, v-am dat exemplul cu rata anuală a inflaţiei care se ridică la 7,4 la sută, totuşi, ţinând cont de contextul în care ne aflăm, eu mă aştept la o îmbunătăţire a acestui indicator. Exporturile vor înregistra în 2017, per totalul anului, o creştere destul de bună. Importurile sunt favorabile. În ce sens? Am economisit foarte mult. Ne-am îmbunătăţit puternic balanţa comercială, datorită conjuncturii internaţionale. Resursele energetice s-au ieftinit foarte mult comparativ cu doi-trei ani în urmă. În consecinţă, balanţa comercială s-a îmbunătăţit cu aproximativ 15 la sută.
După toate premisele, avem un an bun. Dar, iarăşi, în Republica Moldova, care nicidecum nu poate ieşi din viciul acesta al crizelor, numai puţin creştem şi iarăşi nimerim în criză, orice creştere care este mai joasă de 7-8 la sută, nu poate fi catalogată ca şi creştere economică. Într-o ţară dezvoltată, cu o economie puternică, un avans de 2-3 procente este foarte mult, pentru Republica Moldova tot ceea ce este mai puţin de 7-8 procente, este o încercare de restabilire economică. De aceea, în acest an eu nu văd o problemă ce ar dinamita creşterea de 4 la sută, chiar poate şi mai mult. Însă, repet, nu aş cataloga-o drept creştere economică, ci o relansare destul de lentă a economiei.
– Vor avea un efect asupra ritmului de creştere intemperiile din primăvara curentă, deşi se estimează că ninsorile abundente au provocat mai puţine pierderi decât se spunea înainte de a face aceste evaluări?
– Cred că impactul va fi extrem de minor. Colegii mei de la IDIS “Viitorul” spun că sunt alţi factori care pot influenţa creşterea, dar zăpada din primăvară nu are cum să aibă un efect major asupra creşterii.
– O eventuală criză politică, provocată de referendumuri, alegeri sau alţi factori au un impact negativ mai mare asupra economiei?
– Crizele umane pe care noi le creăm cu succes au un impact asupra economiei mult mai puternic decât crizele naturale. Criza economică globală a avut un impact asupra economiei moldoveneşti de două ori mai slab decât ceea ce ne-am făcut-o noi cu mâna noastră în 2014.
A intervievat Vlad Bercu
