Interviu oferit ziarului “Capital Market” de către economistul Veaceslav Ioniţă, expert al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.
– Care au fost evenimente ce au marcat anul economic 2018?
– Anul 2018 a fost marcat de numeroase evenimente. Multe dintre acestea au schimbat evoluţia şi principiile de guvernare. În primul rând, este vorba de exporturi. După recordul din 2014, criza a dus la o scădere a exporturilor în 2015 şi 2016, iar în 2017 şi 2018 am avut o recuperare şi chiar o creştere puternică. În prima jumătate a acestui an, acestea au înregistrat o dinamică foarte bună. Ce-i drept, în a doua jumătate a anului, lucrurile puţin s-au temperat, totuşi nu am avut în acest an exporturi de 3 miliarde dolari SUA, cum prognozam anterior, dar s-au apropiat de această cifră şi au constituit 2,8-2,9 miliarde dolari.
Exporturile au crescut ca urmare a sporirii livrărilor pe piaţa UE, care au contribuit la majorarea acestora cu 70 la sută. Când vorbim de UE avem în vedere, în primul rând, trei ţări, România, Germania şi Italia, care au asigurat cea mai mare creştere a exporturilor.
În al doilea rând, este vorba despre industria automotive şi agricultură. Avem performanţe extraordinare în producerea subansamblurilor pentru maşini. Zece ani în urmă această ramură nu exista, iar acum s-a transformat în cel mai mare şi dinamic domeniu, cu exporturi de peste 400 milioane de dolari SUA, anul acesta. În industria automotive au fost investite peste 200 milioane de dolari şi au fost create peste 15 mii locuri de muncă. Este o istorie de succes.
Republica Moldova şi-a dublat exporturile de grâu, porumb şi floarea soarelui, care au depăşit jumătate de miliard de dolari. Spre comparaţie, vinuri exportăm de trei ori mai puţin.
– Şi care este cel de-al treilea factor care a marcat economia în anul 2018?
– După trei-patru ani de intervenţii a BNM în sistemul bancar, anul acesta avem două lucruri despre care nu s-a vorbit. Pentru prima dată s-au redus creditele dubioase şi compromise. Ce înseamnă aceasta? După jaful bancar, Banca Naţională a început să monitorizeze, să evalueze şi să depisteze creditele proaste din bănci. S-a constatat că la sfârşitul anului 2017 aveam credite dubioase şi compromise în sumă de aproape 4,2 miliarde lei. Acestea creşteau pe fundalul scăderii creditării. S-a creat situaţia în care datornicii inveteraţi rămâneau în bănci, iar companiile noi care ar dori să se împrumute nu veneau. Creditele dubioase şi compromise s-au redus în zece luni 2018 cu aproape 1 miliard de lei. Creditele de consum, ipotecare şi creditele pentru agricultură sunt cele mai calitative.
Un alt fapt este că în ultimii trei ani, creditarea economiei a scăzut continuu, de la 47 miliarde lei, recordul care l-am avut în octombrie 2014, a coborât la 32 miliarde lei, în februarie 2018. Creditarea s-a diminuat urmare a reducerii finanţărilor contractate de persoanele juridice, în contrast cu creşterile în cazul persoanelor fizice. Explicaţia este foarte simplă, dacă în cazul persoanelor juridice creditele neperformante ajungeau la 40 la sută, în cazul persoanelor fizice era la nivel de 3 la sută. Băncile în prezent se concentrează pe persoanele fizice şi aceasta este corect, te concentrezi pe acei care sunt buni platnici. Lucrurile se schimbă după ce ieşi din criză. Doar în şapte luni am avut o creştere a portofoliului de credite în sistemul bancar de 3 miliarde lei, ceea ce este foarte mult.
– Aţi afirmat că o altă performanţă a fost generată mai mult de o problemă. Ce aveţi în vedere?
– Orice problemă este o provocare. E şi cazul la care mă voi referi. Al doilea an consecutiv avem o îmbunătăţire a tot ce înseamnă administrarea fiscală. Ce am în vedere? Din lipsa finanţării externe, autorităţile au fost nevoite să se concentreze pe tot ce înseamnă resurse interne. În anul 2017 veniturile au fost cu 2,6 miliarde lei mai mari decât cele planificate. Al doilea an când se întâmplă lucrul acesta este 2018. Repet, este rezultatul unei crize legate de ruperea relaţiilor cu partenerii externi.
Cred că criza în relaţiile cu partenerii externi a forţat autorităţile noastre să facă ordine în tot ceea ce înseamnă administrarea fiscală. Anul acesta avem o creştere a încasărilor la fisc pe toate dimensiunile, atât la consum, TVA, accize, cât şi la asigurările sociale. Întrebarea este, cum s-a obţinut aceasta? În primul rând, s-a majorat salariul minim pe economie, ca urmare, agenţii economici au fost obligaţi să plătească salarii cel puţin la nivelul acestuia. Respectiv, au crescut contribuţiile sociale. Pe de altă parte, s-a intensificat lupta cu „salariul în plic”. Sondajele realizate de IDIS „Viitorul” arată o scădere destul de puternică a celor care primesc salariul parţial „în plic”. Anul trecut 70 mii de persoane au spus că primesc parţial salariul „în plic”, anul acesta – 40 de mii. Repet, parţial, deci o parte din salariu nu este contabilizat, pentru că numărul celor care lucrează „la negru” a rămas la nivelul de 100 de mii.
– Ministerul Finanţelor a anunţat că după nouă luni veniturile la buget depăşesc cheltuielile. Să înţelegem că avem excedent?
– Nu, nu avem excedent. La sfârşit de an bugetul se va echilibra. Când s-a făcut construcţia bugetară pentru acest an s-a mizat foarte mult pe împrumuturile externe şi granturi. La capitolul granturi, iniţial au fost planificate 2,8 miliarde lei. IDIS „Viitorul” a spus că vor fi primite 900 milioane de lei. Cel mai probabil nu vom reuşi să primim nici 500 de milioane. Guvernul şi-a revizuit estimările la capitolul finanţarea externă de la 2,8 miliarde la 1,8 miliarde. Cred că nu va fi nici jumătate de miliard.
Doi. Guvernul a planificat că va avea finanţare externă sub formă de împrumut. 2018 este poate primul an când Guvernul nu reuşeşte să contracteze împrumuturi. Întrebarea mea este: el nu reuşeşte sau nu doreşte? Sunt înclinat să cred că nu doreşte.
– De ce nu doreşte?
– Conjunctura internă este destul de favorabilă. Băncile au un surplus de lichidităţi de peste 14 miliarde lei. Nu veţi găsi o ţară în Europa cu un astfel de exces de lichidităţi. În această situaţie sau asumat, sau intuitiv, mai curând intuitiv, Guvernul a decis să nu se împrumute pe piaţa externă, ci pe cea internă. Recomandarea noastră a fost că în 2018 se poate foarte relaxat de împrumutat de pe piaţa internă 3,5-4 miliarde lei. Şi în al doilea rând, când te împrumuţi pe piaţa internă, nu ai angajamentele pe care ţi le asumi când iei un împrumut extern.
– Cum stăm la capitolul reforme structurale, despre care se vorbeşte ani de zile?
– Cea mai mare a fost reforma sistemului de pensionare. Un prim-ministru, lider de partid, care se gândeşte la rezultate electorale, niciodată nu ar fi făcut reforma sistemului de pensionare. Să ne amintim că a fost majorată vârsta de pensionare, care a afectat mii de persoane, a fost modificată metoda de indexare. Majorând vârsta de pensionare, Guvernul aduce sistemul de pensionare la noile realităţi economice. Dacă înainte, după ce ieşea la pensie, omul trăia în medie vreo 13 ani, acum se apropie la 20 de ani. Creşterea vârstei de pensionare, din punct de vedere economic şi raţional, social şi a condiţiilor noi este una corectă. Alta este că nimeni nu şi-a asumat-o politic.
A doua reformă care este politic şi mai sensibilă este reforma administrativ-teritorială. Avem în prezent o situaţie foarte proastă. Numărul populaţiei era de 3 milioane şi ceva, iar numărul de birocraţi ai Guvernului în teritoriu era de 15 mii, acum populaţia a coborât la aproape 2 milioane, în timp ce numărul birocraţilor este de 25 de mii. Avem o scădere a populaţiei, naturală şi ca urmare a migraţiei, iar numărul de birocraţi practic s-a dublat. Şi atunci Guvernul trebuie să facă, în primul rând, reforma serviciilor sale. Şi Guvernul a început cu reforma serviciilor desconcentrate. Şi alta, avem circa 300 de primării, cărora dacă le-ar fi lăsaţi toţi banii adunaţi din teritoriu, nu ar fi în stare să-şi asigure existenţa. Dacă excludem subvenţiile acordate de la stat, avem primării care cheltuiesc pe cap de locuitor de 16 ori mai puţin decât altele. Aşadar, un moldovean primeşte de la primărie servicii (drumuri, apă, canalizare etc.) de 16 ori mai puţin decât alt moldovean care a avut norocul să se nască în alt oraş. Este o discrepanţă mai mare decât dintre Republica Moldova şi Germania. Şi atunci ne întrebăm de ce fug oamenii? Pentru că nu ai făcut ordine în administrare, dai banii aiurea, ai un sistem prost de tot. Iar diferenţa între unele primării este de 30-40 ori. Şi atunci aceasta este o problemă enormă. Cea mai mare problemă a Republicii Moldova este discrepanţa regională.
PIB-ul pe cap de locuitor, după paritatea de cumpărare, este de circa 4 mii de dolari, în Chişinău acest indicator este de 12 mii de dolari, iar în regiunile Nord, Sud şi Centru e puţin peste 2 mii de dolari. Şi cu fiecare an această diferenţă se adânceşte.
Dacă nu se rezolvă problema cu organizarea administrativă corectă, dacă nu te gândeşti ce faci cu zonele acestea, vom transforma ţara într-un singur oraş.
– O revelaţie a anului 2018 este piaţa financiară nebancară. Cum explicaţi evoluţia acesteia?
– Criza bancară din 2014 a impulsionat sectorul financiar nebancar. Astfel, în 2013 sectorul nebancar reprezenta 11 la sută din totalul de finanţare. Portofoliul de credite al băncilor era de 35 miliarde lei, iar cel nebancar 2,7 miliarde. Odată cu criza din sistemul bancar s-a produs o ascensiune a pieţei financiare nebancare, care a ajuns la finanţări de 6,7 miliarde lei, iar anul acesta va fi de 8,3 miliarde lei. Deci, avem o triplare a finanţărilor acordate de sectorul nebancar.
Astăzi avem un sector nebancar care a ajuns la o cotă de 24 la sută de la 11,6 la sută în 2013. Fiecare al patrulea leu acordat sub formă de credit este oferit de către o companie nebancară. Am în vedere companiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut şi companiile de leasing.
Pentru prima dată avem o ofertă publică de acţiuni. Ce înseamnă aceasta? O companie privată a decis să devină una publică, ceea ce nu înseamnă întreprindere de stat, ci una transparentă, acţiunile căreia pot fi cumpărate de oricine. Prima ofertă publică a fost realizată de o companie din domeniul vinicol.
– Totuşi, ar trebui să constatăm că piaţa valorilor mobiliare, la fel ca şi în anii precedenţi, a avut o evoluţie anemică…
– Este o piaţă slab dezvoltată şi lucrul acesta are o explicaţie logică. Nu poţi avea piaţă dacă nu ai jucători. Deşi, cred că în următorii patru-cinci ani vom avea o tendinţă de creştere a numărului de companii care vor face oferte publice la Bursă. Şi după ce vom avea vreo 20 de companii private listate la Bursă, eu cred că vom putea vorbi despre piaţa de capital moldovenească. Şi după ce vom avea companii, dar sper că primele vor fi primăriile care vor emite obligaţiuni municipale, vom putea vorbi de instrumente financiare.
Criza bancară ne-a arătat că 0,1 la sută din deponenţi deţin mai mult de jumătate din banii din sistemul bancar. Un număr de 2,3 milioane de deponenţi deţineau 270 milioane lei, 75 mii de deponenţi deţineau 2 miliarde lei şi 8 mii păstrau în conturi bancare 4,5 miliarde lei. La noi piaţa este concentrată în mâinile unui număr mic de oameni şi ei neavând alte instrumente financiare, piaţă de capital, neavând oferte de acţiuni, obligaţiuni, sunt nevoiţi să-şi păstreze banii în bancă.
– 2018 a fost anul în care cadrul legislativ privind piaţa financiară nebancară a fost modificat în sensul alinierii acesteia la realităţile pieţei şi standardele europene. A fost aprobată Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018–2022 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia.
– Noi am avut o legislaţie a pieţei de capital destul de permisivă şi lucrul acesta ne-a dus la criză. Să nu uităm că criza bancară s-a datorat inclusiv legislaţiei imperfecte din domeniul pieţei de capital. Efectele colaterale ale acestei crize, care a devenit un rău foarte mare pentru noi, au fost: s-a dezvoltat sectorul nebancar, s-a făcut ordine în ceea ce priveşte creditele neperformante, s-au făcut modificări importante în legislaţia privind piaţa financiară nebancară. Lucrurile se schimbă şi în perspectivă vor avea efecte majore asupra dezvoltării pieţei financiare nebancare.
A discutat Vlad Bercu
