Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova a lansat campania de comunicare „UE pentru Moldova Rurală”, iniţiativă menită să reflecte rezultatele şi schimbările realizate în zonele rurale, dar şi să prezinte oportunităţile curente ale UE pentru dezvoltarea localităţilor rurale din R. Moldova.
Evenimentul s-a încadrat în formatul unui dialog interactiv susţinut de reprezentanţii Delegaţiei UE în Republica Moldova, ai autorităţilor publice centrale şi beneficiarii asistenţei Uniunii Europene. În principiu, se poate spune că este vorba despre o continuare a unui dialog permanent între reprezentanţii UE şi cei care îşi doresc şi pot face schimbarea prin efort şi implicare constantă. Doar că realitatea în care trăim astăzi ne obligă să ne formulăm clar obiectivele.
Evenimentul de joi a fost un prilej potrivit pentru a enunţa proiectele de asistenţă ale UE din acest domeniu:
– Proiecte de dezvoltare locală prin intermediul abordării LEADER şi a Grupurilor de Acţiune Locală;
– Proiectul „Dezvoltarea Zonelor Rurale în Republica Moldova”;
– Proiecte de susţinere a sectorului IMM-urilor şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale;
– Proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” – alimentarea cu apă şi canalizare, eficienţa energetică, gestionarea deşeurilor solide.
Şi dacă vorbim despre modele şi despre necesitatea de a fi preluate şi multiplicate, comunicarea este unul dintre elementele-cheie.
Ceea ce ne oferă, înainte de toate, aceste proiecte e posibilitatea de a vedea cum se poate face şi de a înţelege că se poate trăi altfel. Că oraşul nu este singurul loc unde putem beneficia de infrastructură şi că această infrastructură poate fi dusă în sat. Pentru aceasta însă e necesară o dorinţă şi o implicare colectivă. Aşa cum, bunăoară, sunt concepute acele Grupuri de Acţiune Locală (GAL). Dintre toate definiţiile unui GAL pe care le-am tot citit, cea mai completă e aceea că acesta este un grup care promovează o dorinţă unică, care ia o decizie majoritară şi care îşi poate uni energiile într-un efort unic.
Exemplu poate fi, bunăoară, Grupul de Acţiune Locală din Drochia, grup care într-un singur an a reuşit să-şi identifice obiectivele, resursele şi capacităţile, concomitent promovând şi primele proiecte finanţate la nivel local. În anul 2019 au fost promovate nouă proiecte, patru dintre care au vizat dezvoltarea economică, trei – amenajarea spaţiilor, iar două – dimensiunea culturală. Odată implementate, acestea au adus convingerea în mediul cetăţenilor că viaţa poate arăta bine indiferent de unde trăieşti, inclusiv în mediul rural. Dar tot acestea au făcut ca fondurile GAL să fie triplate. Evident prin suportul Uniunii Europene.
Atunci când am enumerat proiectele de asistenţă UE, punctam şi “susţinerea sectorului IMM-urilor şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale”. Desigur, crearea locurilor de muncă este esenţială pentru a da perspectivă mediului rural. Peter Michalko, ambasadorul UE în Republica Moldova, a insistat să spună că “zonele rurale din R. Moldova se confruntă în continuare cu mari provocări generate de insuficienţa locurilor de muncă, de servicii publice de proastă calitate, de lipsă de mijloace pentru a face schimbări. “Uniunea Europeană vrea să susţină oamenii din R. Moldova. Prosperitatea poate deveni realitate doar dacă se dezvoltă întreaga ţară, nu doar capitala şi oraşele mari. Pentru aceasta e nevoie de un salariu bun, de un loc de muncă sigur, de servicii de calitate, de un mediu bun şi protejat”.
Am văzut ulterior o secvenţă cu un tânăr din Bardar, Ialoveni, care, în câteva cuvinte, a reuşit să arate efectele suportului european acordat mediului de afaceri. A început cu o mică brutărie la Bardar în care coceau colaci, pâine şi alte produse de acest gen. Relativ recent a beneficiat de suport din partea Uniunii Europene, ceea ce i-a permis să crească capacităţile de producere. Acum insistă pe producerea plăcintelor congelate, iar în agenda sa are un şir de discuţii în vederea exportului în mai multe ţări din regiune şi chiar în Statele Unite ale Americii.
O privire de ansamblu asupra formatului în care s-a concretizat prezenţa Uniunii Europene “pe şantierul” rural al Moldovei alimentează convingerea că toate proiectele şi programele bilaterale şi regionale iniţiate până acum cu suportul UE, precum sunt Programul de sprijin bugetar sectorial pentru stimularea economică în zona rurală (ESRA), Programul de sprijin bugetar ENPARD, Proiectul UE „Dezvoltarea zonelor rurale în Republica Moldova” (DevRAM), Proiectul Suport pentru IMM din zonele rurale, Programul LEADER, au creat un mediu propice pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale. Suma totală a proiectelor finanţate de UE în mediul rural se ridică la cifra de 13,2 milioane de euro.
E vorba însă de o implicare care nu trebuie redusă doar la convertirea ei în valută europeană. Odată realizate, aceste proiecte au aprins nişte lumini asupra unor case pierdute multă vreme în întuneric, au adus apă în bucătărie sau în curte, au oferit locuri de muncă acolo unde timpul se oprise în loc, au redat rost muncii în câmp sau în mici întreprinderi industriale. Asta e, de fapt, adevărata valoare a implicării fie la nivel comunitar, fie în relaţiile directe cu statele comunitare.
Constantin Olteanu
