UE este principalul partener comercial al Republicii Moldova de mai bine de zece ani, iar acest lucru a fost stimulat şi de Acordul de Liber Schimb semnat acum patru ani. Piaţa comunitară a însemnat reguli clare, stabilitate, dar şi standarde ridicate la mărfurile şi produsele moldoveneşti.
“UE vrea să contribuie mai mult la accesul businessului moldovenesc pe piaţa comunitară cu folosirea potenţialului creat de Acordul de Liber Schimb. Acordul a deschis oportunităţile pentru majorarea exporturilor pe piaţa UE, dar şi pentru calitatea produselor din Republica Moldova. Au fost înregistrate succese foarte mari într-o perioadă scurtă. A fost înregistrată o creştere a exporturilor pe piaţa UE cu o pondere de 70%. Observăm o pondere mare a exporturilor din domeniul industrial şi alimentar. Vrem să contribuim mai mult pentru ca businessul din Republica Moldova să obţină beneficii din cooperarea cu UE în condiţiile în care aceasta este o piaţă cu 500 milioane de consumatori”, a declarat Peter Mihalko, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova în cadrul “Export Morning”, care are menirea organizării a 12 sesiuni practice timp de un an, în vederea extinderii competenţelor şi creşterii nivelului de competitivitate a agenţilor economici, interesaţi să exporte eficient. Sesiunile se vor desfăşura lunar, în prima parte a zilei, iar fiecare dintre ele va fi dedicată unei ţări, identificate drept piaţă de desfacere prioritară pentru Republica Moldova.
“Între 2000 şi 2018, valoarea exporturilor a crescut de la 165,3 mil. USD la 1,86 mlrd. USD. Din 2006, piaţa europeană reprezintă principala destinaţie pentru produsele din Republica Moldova. În perioada 2006–2014, ponderea Uniunii Europene (UE) în exportul de mărfuri a variat în jurul nivelului de 50%. După crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE, cota exportului spre UE este în creştere, majorându-se de la 61,9% în 2015 la 68,8% în 2018. Exportul spre CSI a fost afectat negativ de măsurile prohibitive impuse de Federaţia Rusă în 2006 şi 2013 (interdicţiile pentru exportul de vinuri) şi, apoi, în 2014 (introducerea tarifelor vamale şi interzicerea exportului fructelor şi produselor din carne), precum şi de recesiunea economică din Ucraina (dintre anii 2013–2015) şi Belarus (în 2015 şi 2016). După embargoul din 2006, livrările pe piaţa CSI s-au relansat şi în 2012 au atins nivelul maxim de 928,1 mil. USD. Însă, din 2013, asistăm la o reducere continuă a exportului spre această regiune (în 2018 furnizările de mărfuri constituiau doar 44,8% din valoarea anului 2012).
În general, exporturile spre alte ţări au o tendinţă ascendentă. Totuşi, în 2015 s-a atestat o descreştere foarte mare, după care livrările de bunuri spre alte state au revenit la tendinţa de creştere. În rezultatul acestor evoluţii, ponderea exporturilor spre CSI s-a diminuat constant, iar cota livrărilor spre alte ţări s-a majorat. Astfel, în 2018, din totalul exportului de bunuri, livrările spre CSI au reprezentat 15,4%, iar cota altor ţări a fost de 15,8%.
În 2015, Republica Moldova şi Uniunea Europeană au semnat Acordul de Asociere, care a dus la crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) între ambele părţi. DCFTA a avut drept scop eliminarea barierelor tarifare şi non-tarifare din calea comerţului dintre Moldova şi UE. Astăzi, Uniunea Europeană este cel mai important şi de încredere partener comercial al Republicii Moldova, 2/3 dintre veniturile obţinute din export provenind de la consumatorii europeni”, potrivit unui comentariu al lui Alexandru Fala de la Expert-Grup.
Potrivit şefului delegaţiei UE, un sfert dintre exporturile moldoveneşti ajung pe piaţa din România. Produsele moldoveneşti ajung mai uşor pe piaţa vecină. Totodată, este şi un punct de acces pe alte pieţe. România reprezintă şi o sursă importantă de investiţii în diferite domenii din Republica Moldova. În pofida multiplelor similitudini dintre aceste două ţări la capitolele „limbă de comunicare”, „cultură”, „trecut istoric comun”, dar şi interesului sporit al consumatorului român faţă de produsele „made in Moldova”, există un şir de „breşe” în ceea ce ţine de structura exporturilor peste Prut, care ar putea fi substanţial diversificate în beneficiul producătorilor autohtoni.
Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în 2018 România a fost principala piaţă de desfacere pentru mărfurile din Republica Moldova, cu o pondere de 29,27% din totalul exporturilor moldoveneşti, urmată de Italia şi Germania. Valoarea exporturilor din Republica Moldova pe piaţa românească s-a ridicat la 792,3 milioane de dolari, de 3,5 ori mai mult faţă de livrările realizate pe cea mai mare piaţă ca mărime din est – cea a Federaţiei Ruse. Cele mai populare mărfuri moldoveneşti pe piaţa din România sunt: fibre de sticlă (inclusiv vata de sticlă) şi articole din aceste materiale, cabluri industriale, părţi din încălţăminte, tălpi interioare detaşabile, articole textile, recipiente din sticlă, mobilier, zahăr din trestie sau sfeclă, produse de brutărie şi patiserie, seminţe de floarea-soarelui, seminţe de rapiţă, struguri proaspeţi sau uscaţi.
Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei şi Infrastructurii, a declarat, în cadrul evenimentului, că “Export Morning va ajuta înţelegerea beneficiilor Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, astfel ca să contribuim la dezvoltarea economiei naţionale. Văd acest program nu doar ca pe o simplă platformă pentru schimb de idei, ci şi ca pe un instrument util, cu ajutorul căruia să identificăm obstacolele din calea exportatorilor şi împreună să găsim soluţii pentru a le depăşi”.
Cererea din partea UE a reprezentat un stabilizator pentru exportul moldovenesc, în contextul şocurilor negative din alte surse. În linii mari, contribuţia UE la creşterea exportului a fost pozitivă. O abatere de la această tendinţă îl reprezintă anul 2009, când cererea din partea UE a contribuit negativ la majorarea exportului. Totuşi, în 2009, pe fonul crizei economice, toate pieţele au contribuit negativ la dinamica exportului. De asemenea, stagnarea economică din UE din 2012 şi 2013 a cauzat o influenţă minoră asupra creşterii exportului. În alţi ani, impactul negativ al şocurilor de pe alte pieţe a fost surclasat de contribuţia pozitivă a UE. În acest sens, trebuie de menţionat anii 2006, 2013 şi 2014, când, în contextul măsurilor restrictive impuse de Federaţia Rusă, exportul moldovenesc a crescut datorită exporturilor pe piaţa UE.
Totodată, avansarea PIB-ului UE a avut un rol crucial pentru majorarea exporturilor Republicii Moldova din ultimii ani. Între 2004 şi 2017, exportul de bunuri şi servicii a crescut anual în medie cu 7,65%, iar contribuţia medie anuală a PIB-ului UE la majorare a constituit 3,11 p.p., ceea ce reprezintă o influenţă cu circa 41%.
Totodată, dacă analizăm intervalul de timp dintre 2015 şi 2017, atunci observăm o creştere a rolului UE. Între 2015–2017 ritmul mediu de majorare a exportului total a constituit 8,3%, iar contribuţia medie din partea PIB-ului UE a fost de 4,63 p.p., ceea ce reprezintă 55,7% din creştere.
“Succesul tranziţiei economiei moldoveneşti spre un model de creştere bazat pe exporturi depinde, în mod esenţial, de nivelul de integrare pe piaţa UE. Peste jumătate din performanţa exporturilor depinde de dinamica economică din UE, care, la rândul său, generează un şir de efecte indirecte: stimularea investiţiilor, majorarea salariilor, creşterea ocupării. Această constatare reiterează importanţa strategică a implementării plenare a prevederilor Acordului de Asociere cu UE, în vederea valorificării oportunităţilor Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE”, a concluzionat Alexandru Fala în comentariul său.
Victor URSU
