În lipsa propriei pieţe, Republica Moldova are mari şanse să devină un jucător important în regiune în ceea ce priveşte tranzitul de gaze şi energie electrică, dacă se va integra în piaţa energetică pan-europeană. Atragerea investiţiilor, dar şi posibilele scenarii pentru sectorul energetic sunt examinate într-un document de reformare – Strategia energetică a RM până în anul 2030.
„Sectorul energetic autohton are nevoie de o strategie mult mai realistă decât cea existentă, care are un focus imprecis. Nu ne dorim o strategie şlefuită, ci una care să asigure un domeniu energetic sustenabil şi pentru operatorii economici, şi pentru consumatoriii casnici”, a declarat luni, la Chişinău, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, în cadrul unei mese rotunde.
Potrivit oficialului, strategia anterioară, elaborată pe perioada 2007-2020, va fi revizuită şi extinsă până în anul 2030. Noua Strategie va avea trei obiective principale: securitatea furnizării, asigurarea competiţiei şi accesibilităţii energiei, cât şi combaterea schimbărilor climatice. Documentul mai presupune o prioritizare eficientă a problemelor energetice ale ţării care necesită soluţii urgente şi reeşalonarea acţiunilor în funcţie de resursele disponibile şi a obiectivelor de viitor.
Adunarea generală a ONU a declarat anul 2012, Anul Energetic şi au fost stabiliţi trei piloni pentru dezvoltarea durabilă a sectorului – accesarea serviciilor energetice moderne, dublarea ratei eficienţei energetice şi dublarea ratei eficenţei globale. Aceste obiective sunt cuprinse şi în proiectul Strategiei energetice a RM şi urmează a fi atinse până în 2030.
Însă, pentru a se integra pe piaţa comunitară energetică, RM trebuie să aplice reforme şi să-şi îmbunătăţească climatul investiţional. Ministrul Economiei recunoaşte că sectorul are nevoie de plasamente de capital enorme. „Statul este constrâns şi nu are câmp de manevră fiscală pentru a acoperi necesarul de resurse şi de aceea, avem nevoie de o foarte bună prioritizare a resurselor disponibile pe intern, dar şi de asigurarea credibilităţii necesare pentru investitorii privaţi şi ţările partenere ale Republicii Moldova”, a spus Valeriu Lazăr.
Autorităţile moldovene vor şti exact care sunt sectoarele din industria energetică ce necesită investiţii consistente, după finalizarea unui studiu de fezabilitate care se efectuează în prezent cu suportul Guvernului Suediei.
„Pentru obiectele de infrastructură şi de interconectare Guvernul va accesa bani din exterior. Iar faptul că avem insuficiente linii de interconexiune şi că reţeaua internă este subdezvoltată în egală măsură, trebuie privit nu doar ca un dezavantaj, ci şi ca o oportunitate de a atrage investiţiile din sectorul privat”, a opinat Lazăr. El a menţionat că statul ar putea recurge la concesionarea anumitor sectoare din industria energetică pentru a facilita atragerea investiţiilor, fără a preciza care sunt obiectivele energetice destinate concesionării.
Până în anul 2014, UE va acorda ţării noastre finanţare în valoare de 40 mil. euro pentru susţinerea reformelor, consolidarea capacităţilor de implementare şi instituţionalizare din sistemul energetic.
Săptămâna trecută, a fost semnat contractul pentru acordarea unei tranşe de 2,6 mil. euro din această sumă. Tot pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică, BERD propune întreprinderilor sectoriale două produse financiare cu componente de grand, MOSEF şi MOREF.
În viziunea lui Gary Stuggins, economist principal în energetică la Banca Mondială, pentru ca R. Moldova să se integreze în Piaţa Internă UE, trebuie să elimine câteva probleme esenţiale din sistem. În primul rând, Stuggins a făcut referinţă la densitatea energetică înaltă care influenţează nefast balanţa contului curent. Actualmente, energia reprezintă circa 25% din totalul importurilor, astfel că în regiune, Moldova este pe locul doi după Ukraina la consumul de energie. La scară mondială, ţara noastră intră în topul celor 10 state din lume cu un consum imens de energie. Strategia energetică a RM până în 2030 prevede economii de energie de până la 20%.
Ponderea cea mai înaltă în consumul de energie din RM este deţinut de sectorul rezidenţial, aproape 44%, comparativ cu 26,5% cât este în UE. În acelaşi timp, estimările arată că în următoarele decenii, consumul de energie electrică în gospodăriile casnice va prezenta două tendinţe diferite simultane – scăderea populaţiei şi creşterea consumului pe cap de locuitor.
În al doilea rând, avem costuri mari pentru furnizarea de energie, în timp ce există posibilităţi mici de aprovizionare, iar importul de energie urcă până la 80%. “Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru a descreşte costurile de aprovizionare, deoarece ele afectează atât economia ţării, cât şi populaţia vulnerabilă”, a spus Stuggins. El recomandă Guvernului moldovean să identifice posibilităţi pentru diversificare a furnizărilor şi să se orienteze spre proiecte inovaţionale în domeniul energetic.
În al treilea rând, securitatea energetică, aprovizionarea cu gaze şi încălzirea centralizată sunt alte restanţe importante ale sistemului nostru energetic. Gary Stuggins a remarcat că CET-urile au active foarte învechite şi e necesară atragerea de investiţii pentru modernizarea acestora. “Există o opţiune interesantă, reţelele inteligente care sunt introduse în ţările OECD. Nu e o soluţie în sine, dar este un instrument eficient şi ar trebui să studiaţi posibilitatea de a le utiliza, pentru a micşora costurile asociate cu costurile de implementare a activelor de transport şi furnizare a energiei”, a propus Stuggins.
Joi, 14 iunie, Consiliul Municipal Chişinău urmează să aprobe decizia privind restructurarea CET-urilor. Banca Mondială este dispusă să participe financiar la modernizarea lor, după ce săptămâna trecută, împreună cu alte instituţii financiare internaţionale s-a arătat dispusă să finanţeze în condiţii concesionale modernizarea întreprinderii rezultate din fuzionarea Centralelor electrice cu termoficare CET-1, CET-2 şi a furnizorului municipal de agent termic Termocom.
“În prezent nimeni nu poate spune ce se va întâmpla cu respectivele întreprinderi. În scurt timp, în urma unui audit tehnic al infrastructurii termo-energetice din Chişinău, vom şti cu exactitate care capacităţi trebuie dezvoltate. S-ar putea ca una din întreprinderile de termoficare să fie modernizată. Sau ar putea apărea ideea de a construi capacităţi noi de furnizare a energiei”, a explicat ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.
În ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale, interconexiunea Ungheni-Iaşi este elementul strategic crucial în sistemul energetic al RM şi ar putea constitui o diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale româneşti şi din Marea Caspică, dar şi o diversificare a rutelor de aprovizionare cu gazul rusesc.
Principalele acţiuni recomandate de către consultanţii străini pentru Strategia energetică a RM până în 2030 sunt integrarea fizică a reţelelor electrice cu sistemul energetic european către anul 2018, liberalizarea pieţelor energetice în termenele stabilite cu Comunitatea Energetică, crearea unei pieţe eficiente atât în domeniul energiei electrice, cât şi al gazelor naturale, cercetarea rezervelor de hidrocarburi şi extinderea posibilităţilor de import al resurselor energetice, gazelor lichefiate, atragerea investitorilor privaţi în construcţia centralelor electrice etc.
2012-2020 reprezintă perioada implementării unor acţiuni de eficienţă energetică ce comportă costuri reduse şi de utilizare a surselor de energie regenerabile mai ieftine.
În perioada 2020-2030, Republica Moldova va atrage atenţie asupra factorilor tehnologici care în prezent par prea scumpi sau nu sunt acceptaţi de piaţă.
Recomandările pentru noua Strategie mai prevăd şi crearea mecanismelor de formare transparentă a preţurilor şi adoptarea unor politici de eficienţă energetică cu referinţă la reducerea emisiilor de carbon.
Experţii susţin că integrarea RM în piaţa regională europeană de energie este singura cale posibilă spre o piaţă energetică funcţională. Integrarea reală, potrivit lor, este posibilă începând cu 2015 pentru piaţa de gaze şi în perioada 2018-2020 pentru piaţa de energie electrică, în funcţie de finalizarea interconectării.
Lilia Platon
