Statul nu poate peste noapte să facă tot ceea ce e de făcut pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri. Fiecare acţiune însă slăbeşte povara grea pe care a purtat-o ani la rând antreprenorul. Hărţuit de controale, obligat să respecte condiţiile impuse de sute de acte permisive, acesta poate răsufla uşurat. După ce Guvernul a aprobat un proiect de modificare şi completare a legislaţiei care prevede eliminarea a circa 140 de acte permisive, inclusiv 18 licenţe, iar eliminarea a 90 de acte permisive are un efect direct asupra mediului de afaceri, pe masa Parlamentului a ajuns proiectul de lege ce stabileşte că numărul instituţiilor cu funcţii de control va fi redus de la 67 la 18.
Documentul delimitează atribuţiile instituţiilor enumerate în domeniul alimentar şi nealimentar, precum şi pe segmentul protecţiei consumatorilor şi relaţiilor de muncă, în scopul evitării conflictelor de competenţe şi atingerii unei eficienţe maxime în efectuarea controlului de stat.
Totodată, proiectele aprobate în săptămâna trecută de Comisia parlamentară economie, buget şi finanţe prevăd optimizarea întregului spectru de acte permisive de la peste 400 acte la circa 180 – autorizaţii, certificate şi licenţe.
Potrivit autorilor, noile prevederi vor contribui la aplicarea uniformă a normelor de control de către instituţiile abilitate, vor elimina dublările din acest domeniu, precum şi vor reduce povara asupra mediului de afaceri.
Controlul de stat în domeniul protecţiei consumatorilor în domeniul alimentar, inclusiv siguranţa ocupaţională şi condiţiile de licenţiere, va fi efectuat de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA). Totodată, ANSA va efectua şi controlul în domeniul alimentar, devenind autoritate responsabilă pentru avizarea şi înregistrarea produselor alimentare noi, aprobarea ambalajului, elaborarea normelor sanitare în domeniul circuitului produselor alimentare.
Competenţele de supraveghere şi control a produselor nealimentare, adică a tuturor serviciilor, inclusiv şi a celor turistice va reveni Agenţiei pentru Supravegherea Pieţei şi Produselor Nealimentare. Inspectoratul de Stat al Muncii va avea competenţe de control doar a respectării prevederilor raporturilor de muncă. Totodată, siguranţa şi sănătatea în muncă va fi distribuită tuturor organelor pe domeniul lor de competenţă.
Alt domeniu supus amendării este controlul de stat şi supravegherea în sfera produselor nealimentare şi protecţiei consumatorului. Prin urmare, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor va fi redenumită Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei, iar în atribuţiile acesteia va intra asigurarea implementării uniforme a legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorului, precum şi controlul calităţii serviciilor turistice, preluat de la Agenţia Turismului.
Inspectoratul de Stat al Muncii va avea competenţe de control doar a respectării prevederilor raporturilor de muncă. Totodată, siguranţa şi sănătatea în muncă va fi distribuită tuturor organelor pe domeniul lor de competenţă.
În acest sens, chiar dacă se propune scoaterea din competenţa Inspectoratului de Stat al Muncii a atribuţiilor de control în domeniul siguranţei ocupaţionale, acesta rămâne să fie autoritatea coordonatoare la nivel naţional în domeniul muncii (relaţii de muncă, siguranţă ocupaţională).
Scopul modificărilor este să micşoreze presiunea asupra mediului de afaceri şi să reducă din povara agenţilor economici, în special prin scăderea numărului de controale.
Controlul de stat în domeniul sănătăţii va fi efectuat de o singură autoritate, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.
Astfel, atribuţiile de control deţinute în prezent de Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Transplantului, Agenţia Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale, dar şi de Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor vor fi preluate de noua instituţie creată. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică va fi responsabilă de supravegherea mai multor domenii, inclusiv a sănătăţii publice, siguranţei şi sănătăţii ocupaţionale, controlului în domeniul activităţii farmaceutice. De asemenea, instituţia va efectua controlul dispozitivelor medicale, inclusiv privind siguranţa radiologică şi nucleară a acestora, a serviciilor prestate de instituţiile medicale, precum şi privind circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor.
În acelaşi timp, autoritatea nou creată va asigura respectarea drepturilor consumatorilor în domeniul sănătăţii. Aceste atribuţii sunt exercitate acum de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor.
Proiectul prevede crearea Agenţiei pentru Supraveghere Tehnică, care va întreprinde controlul de stat în domeniul siguranţei obiectelor industriale periculoase, construcţiilor şi urbanismului, supravegherii pieţei privind materialele de construcţie.
De asemenea, Agenţia pentru Supraveghere Tehnică va exercita supravegherea de stat privind siguranţa antiincendiară şi a măsurilor de protecţie civilă. Astfel, inspectorii Agenţiei, împreună cu reprezentanţii serviciului de salvatori şi pompieri, vor efectua controlul privind respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor, iar informaţiile obţinute vor fi prezentate Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, care ulterior le va putea utiliza pentru intervenţii în caz de incendiu.
Agenţia pentru Supraveghere Tehnică va prelua atribuţiile Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale, Inspectoratului Principal de Stat pentru Supraveghere Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, Inspecţiei de Stat în Construcţii, Inspectoratului de Stat pentru Supraveghere Geodezică, Tehnică şi de Regim.
Inspectoratul pentru Protecţia Mediului ce urmează a fi creat va realiza controlul de stat în domeniul protecţiei mediului, a aerului atmosferic, a resurselor forestiere, piscicole, acvatice şi a solului, utilizării subsolului şi a resurselor naturale. Autoritatea va prelua funcţiile de control de la Inspectoratul Ecologic de Stat şi Serviciul Piscicol.
Date ale Guvernului arată că în trimestrul întâi al acestui an au fost efectuate 14 771 controale de stat, dintre care 7 967 de controale planificate, cu 12 la sută mai puţin decât în perioada similară a anului precedent şi cu circa 40 la sută în descreştere faţă de anul 2014.
Aceste tendinţe denotă o planificare mai calitativă a inspecţiilor din partea instituţiilor de control şi progrese în aplicarea metodologiilor de planificare a controalelor în baza analizei criteriilor de risc.
Cele mai multe controale în trimestrul întâi au fost efectuate de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Compania Naţională de Asigurări Sociale şi Inspectoratul de Stat al Muncii.
Totodată, în această perioadă s-a marcat o creştere a procentului înregistrării datelor în sistemul informaţional Registrul de stat al controalelor, de la 17 la sută în anul 2015, 28 la sută în 2016 la 47 la sută în 2017.
Reformele privind îmbunătăţirea mediului de afaceri au început în anul trecut, când a fost efectuată o primă anulare a 115 acte permisive, iar autorizaţiile de comerţ au fost înlocuite cu un sistem de notificare. A fost introdusă raportarea fiscală electronică, iar Guvernul a anunţat un moratoriu asupra controalelor de stat.
Timpul dedicat interacţiunii cu autorităţile de reglementare pentru companiile din Republica Moldova a fost redus în 2016, după un deceniu fără schimbări semnificative. Aceasta este una din concluziile studiului Costul reglementării afacerilor 2016, prezentat la mijlocul lunii martie a acestui an de către Grupul Băncii Mondiale şi Guvernul Republicii Moldova.
În pofida acestor îmbunătăţiri, doar 13 la sută din managerii companiilor intervievaţi în cadrul studiului au constatat o îmbunătăţire reală a mediului de afaceri în anul trecut, 60 la sută nu au simţit nici o schimbare, în timp ce 27 la sută consideră că mediul de afaceri s-a înrăutăţit. Astfel de indicatori contradictorii sugerează că alţi factori “indirecţi” influenţează percepţiile comunităţii de afaceri asupra mediului de afaceri, factori care nu au fost captaţi de studiu.
Vlad Bercu
