Valoarea totală a investiţiilor a constituit 24,2 miliarde de lei, cu 12,3% mai mult în 2018 faţă de anul precedent. Din volumul total al investiţiilor realizate în ianuarie-decembrie 2018, investiţiile în maşini, utilaje, instalaţii de transmisie rămân în continuare cu cea mai mare pondere – 30,2%, arată datele Biroului Naţional de Statistică.
În ianuarie-decembrie 2018, pentru asigurarea necesităţilor investiţionale, din contul surselor bugetare (bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale) s-au utilizat 4229,5 mil. lei, în creştere cu 56,9% faţă de perioada similară a anului 2017. Majorarea spectaculoasă a investiţiilor statului se datorează în mare parte programului guvernamental “Drumuri bune”.
În trimestrul III 2018, componenta investiţională a fost elementul principal care a contribuit la creşterea activităţii economiei. Astfel, formarea brută de capital a contribuit la creşterea PIB cu 4,7 p.p. sau cu 0,3 p.p. mai mult decât în trimestrul II 2018. Evoluţia respectivă a fost determinată de majorarea formării brute de capital fix cu 20,3%, care a generat un aport de 4,8 p.p. la creşterea PIB. În acelaşi timp, în trimestrul III 2018, a fost sesizată o uşoară diminuare a stocurilor, care a contribuit la reducerea PIB cu 0,1 p.p.
Totodată, potrivit datelor operative prezentate de BNS, în trimestrul III 2018, rata anuală de creştere a investiţiilor în active imobilizate corporale a constituit 21,0%. În structură, contribuţiei pozitive la dinamica investiţiilor în mijloace fixe i-au revenit, în principal, grupelor „construcţii inginereşti”, „clădiri rezidenţiale” şi „maşini, utilaje, instalaţii de transmisie”. Din perspectiva surselor de finanţare a procesului investiţional, se atestă o creştere a acestora după toate categoriile.
În trimestrul III 2018, din bugetul de stat au fost orientate de 3,2 ori mai multe resurse în scopul consolidării procesului investiţional, iar din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – cu 24,1% mai mult.
În trimestrul III 2018 a fost sesizată o uşoară temperare a intrărilor nete de capital. Astfel, contul financiar, ca pondere în PIB, a consemnat un nivel de 8,2% sau cu 1,2 p.p. în diminuare comparativ cu trimestrul II 2018. De menţionat că în direcţia diminuării intrărilor nete de capital au influenţat, în principal, scăderea investiţiilor directe, dar şi accelerarea de către banca centrală a vitezei de acumulare a activelor de rezervă. Astfel, investiţiile directe, ca pondere în PIB, au consemnat un nivel de doar 0,5%, iar activele de rezervă – unul de 3,4%. Similar perioadei precedente, în trimestrul de referinţă pot fi remarcate intrări nete substanţiale aferente componentei „alte investiţii”. În trimestrul III 2018, componenta „alte investiţii” a consemnat, ca pondere în PIB, un nivel de 11,1%, fiind susţinută în principal, de evoluţia grupelor „numerar şi depozite” şi „alte active/pasive”.
Totodată, pe parcursul trimestrului de referinţă, au fost înregistrate debursări în cadrul asistenţei financiare externe. Volume mai semnificative au provenit de la Banca Europeană de Investiţii, care a acordat credite de 22,1 milioane dolari SUA (echivalentul a 19,4 milioane euro) pentru susţinerea Programului din sectorul drumurilor şi 6,6 milioane dolari SUA (echivalentul a 5,8 milioane euro) în cadrul proiectului Livada Moldovei. De asemenea, au beneficiat de asistenţă tehnică şi financiară din partea Guvernului României în volum de 4,3 milioane de dolari SUA (echivalentul a 3,8 milioane euro) instituţiile preşcolare şi Programul Operaţional Comun „Bazinul Mării Negre”. Instituţiile Băncii Mondiale (BIRD şi AID) au acordat credite şi granturi în sumă de 2,2 milioane dolari SUA, în principal, pentru suportul reformei educaţiei şi în cadrul proiectelor de ameliorare a competitivităţii.
În informaţiile Băncii Naţionale a Moldovei se spune că lichiditatea excesivă în sistemul bancar creează un potenţial risc al dezechilibrului financiar în economia naţională. În condiţiile unei cereri scăzute de credite din partea agenţilor economici şi a conjuncturii nefavorabile (ponderea creditelor neperformante constituind 12,5% în luna decembrie 2018), se va accentua reticenţa băncilor de a accepta nivelul înalt de risc asociat operaţiunilor de creditare, astfel sporind cererea băncilor faţă de operaţiunile financiare cu un nivel redus de risc şi profitabilitate suficientă, cum ar fi plasamentele în VMS şi CBN, în condiţiile lichidităţii excesive.
Pe parcursul trimestrului IV 2018, lichiditatea excesivă în sistemul bancar s-a diminuat în medie cu 1,3 miliarde lei (-14,1%), ca rezultat al majorării normei rezervelor obligatorii cu 2,5 p.p. în luna septembrie 2018 şi al intervenţiilor nete de vânzare a valutei pe piaţa valutară internă pe parcursul trimestrului IV, înregistrând, în aşa mod, valoarea medie de 8,0 miliarde lei.
Totodată, creşterea investiţiilor s-a datorat şi extinderii activităţii Zonelor Economice Libere, în special în ramura industriei automotive. Creşterea cererii externe şi interne faţă de produsele autohtone, deschiderea pieţelor externe şi valorificarea oportunităţilor oferite de acordurile de cooperare economică internaţională, evoluţiile pozitive din sectorul construcţiilor au constituit principalii factori care au contribuit la intensificarea activităţii ramurilor industriale sus-menţionate.
Totodată, printre industriile care şi-au restrâns volumul producţiei şi au contribuit negativ la evoluţia sectorului industrial se numără: fabricarea zahărului şi a produselor similare (-1,0 p.p.), fabricarea de maşini şi utilaje de utilizare generală (-0,7 p.p. contribuţie la IPI), fabricarea produselor lactate (-0,5 p.p.), fabricarea produselor farmaceutice (-0,4 p.p.), fabricarea articolelor din plastic (-0,2 p.p.), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte prin tricotare (-0,2 p.p.), fabricarea produselor din tutun (-0,2 p.p.). În general, comparativ cu situaţia din luna septembrie, în luna octombrie, lista ramurilor industriale ce înregistrează pierderi s-a completat cu o ramură nouă – cea de fabricare a zahărului, iar în celelalte ramuri nu se observă careva îmbunătăţiri.
“Evoluţiile negative din ramurile industriale sus-numite au fost determinate de rezultatele nefavorabile ale sectorului agricol din anul curent care au limitat stocul de materie primă pentru unele ramuri ale industriei alimentare, de exportul în creştere a materiei prime agricole (seminţele de floarea soarelui), competitivitatea scăzută a produselor moldoveneşti cauzată de utilaje de producţie şi standarde de calitate depăşite, saturarea pieţei interne cu produse din import, subdezvoltarea şi productivitatea joasă în sectorul zootehnic care continuă să afecteze industria lactatelor, subdezvoltarea concurenţei în unele ramuri industriale, aprecierea monedei naţionale ce afectează în special ramurile exportatoare”, relevă datele Ministerului Economiei.
Totodată, principalele activităţi economice care au beneficiat de investiţii directe din străinătate sunt industria prelucrătoare (23,9%) şi activităţile financiare şi de asigurări (23,5%) din stocul total de pasive a investiţiilor directe sub formă de capital propriu. Alte activităţi care au atras investitori străini au fost comerţul (16,7%), industria energetică (12,2%), informaţii şi comunicaţii (9%), transport şi depozitare (5,5%), tranzacţiile imobiliare (4,3%).
Victor URSU
