Un test de rezistenţă pentru economia moldovenească, mai ales în plan bugetar, s-a produs după luna martie 2020, odată cu declanşarea pandemiei. Starea bugetului public naţional şi a politicii fiscale, în special privind accizele în următorii trei ani, au fost subiectul şedinţei ordinare a Clubului Presei Economice.
Ministrul Finanţelor, Sergiu Puşcuţa, a declarat că, potrivit datelor operative, execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat după nouă luni ale acestui an cu un deficit de 5,4 miliarde lei. „În iulie-august, încasările bugetare au revenit la nivelul din aceeaşi perioadă a anului 2019, după ce în aprilie s-a înregistrat o scădere cu 30%, iar în luna mai – cu 15%”, a spus ministrul.
Iniţial a fost planificat un deficit bugetar în sumă de 7,6 miliarde sau de 3,25% din PIB. „Intenţia a fost de a face investiţii capitale majore din contul bugetului de stat şi în mod special, în infrastructura drumurilor, acea infrastructură care ar face R. Moldova mai atractivă. În primele două luni, din punct de vedere bugetar, lucrurile au mers foarte bine. Deja aveam în vedere rectificarea bugetului la jumătate de an şi majorarea veniturilor. Însă, în aprilie am resimţit rezultatele pandemiei. A fost o lună de şoc, veniturile au scăzut cu 30 la sută”, a menţionat ministrul în cadrul şedinţei Clubului Presei Economice.
Tranşa de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional în sumă de 239 milioane de dolari a venit într-un moment de cumpănă. Ministerul Finanţelor a procedat însă cum nu se putea mai bine, a folosit doar o mică parte din bani, cea mai mare parte fiind „păstrată pentru vremuri mai grele”. Mai ales că din luna mai situaţia a început să se amelioreze treptat. Luna mai a fost încheiată cu minus 15% la veniturile bugetare. În iunie s-a ieşit pe plus. Veniturile din iulie au fost comparabile cu perioada similară a anului precedent, iar cele din august au fost în scădere cu 3%. Încasările din septembrie au fost la nivelul anului 2019.
Din start, la elaborarea bugetului pentru anul 2020 s-a luat în calcul o creştere macroeconomică de 3,8%. Ulterior însă prognozele au fost revizuite în scădere, fiind estimată o descreştere a PIB de 4,5%. “Trimestrul doi al anului s-a soldat cu o descreştere economică nominală de 14% în raport cu PIB, iar pe primul semestru, chiar ţinând cont de corectările sezoniere, avem o descreştere a PIB de 7,1%. Observăm că descreşterea PIB este şi mai profundă decât cea care a fost reflectată în rectificările din aprilie şi iulie a legii bugetare”, explică Sergiu Puşcuţa.
Potrivit lui, pe acest fundal a crescut brusc deficitul bugetar. „Dacă la început de an eram criticaţi pentru un deficit de 7,6 miliarde de lei, acum toţi au acceptat 16 miliarde de lei şi astfel de situaţii sunt în multe state, lovite de criză. S-a schimbat şi mesajul organismelor financiare internaţionale. Dacă la începutul pandemiei se spunea: găsiţi programe de asistenţă socială, daţi bani, susţineţi persoanele vulnerabile. Acesta era mesajul: daţi, daţi, finanţaţi, finanţaţi. Acum mesajul este altul, trebuie de continuat proiecte investiţionale, trebuie de alocat investiţii capitale din buget. Este altceva, se pune accent nu doar pe cheltuieli de consum curent, dar şi pe mai multe cheltuieli investiţionale pentru susţinerea sectorului real al economiei. Paradigma s-a schimbat, pentru că s-a înţeles faptul că criza va dura ani de zile. Multe ţări au început să crească deficitul bugetar. Aceste schimbări le-am resimţit şi în ultima discuţie cu FMI”, afirmă ministrul Finanţelor.
Vine o perioadă mai dificilă, tradiţional, în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie cheltuielile bugetare cresc, prin urmare Ministerul Finanţelor a luat măsuri pentru a se asigura că, în această perioadă, în trezorerie există suficiente resurse pentru a acoperi cheltuielile urgente.
“La 1 octombrie, în conturile trezoreriale ale bugetului de stat erau disponibile în jur de 4 miliarde lei, dintre care 144 milioane de dolari şi 31 milioane euro, bani pe care i-am primit în aprilie de la FMI. Este o pernă de siguranţă care să asigure o stabilitate financiară în orice circumstanţă”, a spus ministrul. El s-a arătat sigur că bugetul va face faţă tuturor conturilor care o să fie înaintate către plată. Toate componentele bugetare au solduri disponibile în conturi. În mod special, ministrul s-a referit la bugetele locale, care aveau în conturi 1,8 miliarde lei.
Ministrul Finanţelor a dat asigurări că la începutul anului 2021, în bugetul ţării vor fi cel puţin 2 miliarde lei, care sunt necesare în primele două săptămâni ale noului an, când încasări în trezorerie încă nu ajung, economia practic este în stagnare, dar există cheltuieli obligatorii. Sergiu Puşcuţa presupune că până la sfârşitul anului 2020, nivelul deficitului bugetar va fi mult mai mic decât cel planificat, 17,5 miliarde lei la bugetul public naţional, inclusiv 16,9 miliarde lei – la bugetul de stat.
La rândul său, Dorel Noroc, secretar de stat la Ministerul Finanţelor, a prezentat principalele măsuri de politică fiscală şi vamală pentru anul 2021. Acesta s-a referit la scutirile acordate persoanelor fizice, uniformizarea cotelor impozitelor pe venit, regimul fiscal al dividendelor distribuite persoanelor juridice, regimul fiscal şi social al profesiilor juridice, diminuarea numerarului în economie, posibilitatea includerii taxei rutiere în cota accizei aferentă produselor petroliere şi altele.
Se propun a fi operate mai multe schimbări, ne vom referi doar la accize, care vor fi stabilite pe o perioadă de trei ani. „Este o acţiune salutabilă pentru mediul de afaceri şi buget pentru că oferă o previzibilitate”, a declarat în şedinţa Clubului Presei Economice secretarul de stat. Potrivit acestuia, cotele accizelor la produsele din tutun, produsele alcoolice şi produsele petroliere sunt determinate de următorii factori: maximizarea veniturilor la buget, care este şi principala sursă de creştere a veniturilor; reducerea treptată a consumului, angajamentele din Acordul de Asociere RM-UE şi de cotele în ţările vecine şi riscurile asociate de contrabandă.
Cu cât vor creşte accizele? Proiectul prezentat pentru discuţie de Ministerul Finanţelor prevede o creştere anuală a accizelor pentru tutun cu 15 la sută, dar nu mai puţin de 834 lei în 2021 până la nu mai puţin de 1103 lei în 2023.
Pentru produsele petroliere se propunere o majorare în mărimea PIB-ului nominal, de 9 la sută, iar pentru produsele alcoolice, având în vedere că am atins nivelul minim european – o creştere de 5 la sută.
Potrivit proiectului, accizele la benzină se preconizează să fie majorate de la 6496 lei pentru o tonă în 2021, la 7082 lei în 2022 şi 7719 lei în 2023, minimum directiv în UE fiind de 467 euro.
Accizele la motorină vor creşte de la 2734 lei per tonă în 2021, la 2980 lei în 2022 şi, respectiv, 3248 lei în 2023, minimul directiv în UE fiind de 392 euro pentru o tonă.
Următorul moment vizează autoturismele şi în special autoturismele de lux, în valoare mai mare de 600 mii de lei. Potrivit formulei propuse, vor fi impozitate suplimentar aproximativ 1 100 autoturisme anual, ceea ce reprezintă 4% din totalul autoturismelor importate anual. Cota accizei la autoturismele de lux va constitui de la 3% până la 15%, la autoturismele în valoare de 600 mii până la 1,8 milioane.
„Un subiect pe larg discutat în societate este includerea taxelor rutiere în accize la produsele petroliere. Părerile sunt diferite, există pro şi contra. Actualmente, taxa rutieră este stabilită în funcţie de capacitatea motorului, masa şi numărul de pasageri. Dezavantajul sistemului actual constă în lipsa unei corelaţii strânse între gradul de utilizare a infrastructurii drumurilor şi mărimea taxei rutiere. În acest sens, se propune modificarea mecanismului actual de achitare a taxei pentru drumuri de către autovehiculele înmatriculate în R. Moldova prin excluderea acestei taxe concomitent cu majorarea accizei la produsele petroliere. În acest sens, mărimea taxei rutiere suportată de către contribuabil va fi direct proporţională cu cantitatea de produse petroliere consumată. Astfel, măsura dată va avea ca efect o redistribuire a poverii fiscale în partea ce ţine de mărimea taxelor rutiere suportate, de la contribuabilii care consumă mai puţin produse petroliere, către contribuabilii care consumă mai mult produse petroliere, respectiv frecvenţa utilizării infrastructurii drumurilor şi mărimea mijlocului de transport este mai mare”, a menţionat Dorel Noroc, secretar de stat la Ministerul Finanţelor.
Sistemul de încasări va fi schimbat, dar nu şi sistemul de utilizări. În acest caz pentru agricultori va fi aplicat un sistem de subvenţionare.
Experţii şi oamenii de afaceri prezenţi la şedinţa Clubului Presei Economice au formulat mai multe propuneri, dar şi critici privind politicile fiscale. Directorul pentru dezvoltare al companiei Zernoff, Alexandr Oganesean, a apreciat drept discriminatoriu faptul că acciza la spirtul utilizat în parfumerie şi farmaceutică este similar cu cel pentru băuturile alcoolice. „E un subiect care trebuie discutat separat şi foarte atent”, a declarat secretarul de stat.
În opinia economistului Veaceslav Ioniţă, ar trebui să fie efectuată o reglementare distinctă şi o taxare distinctă pentru bere, vin şi alcool. „Produsele mai nocive să fie taxate mai mult. Acest lucru este valabil şi pentru articolele de tutun”, a spus expertul.
Vlad Bercu
