Cele mai însemnate ameninţări pentru economia Republicii Moldova derivă din încetinirea implementării reformelor necesare pentru sustenabilitatea creşterii economice. Inclusiv, reforme ce ţin de restructurarea sistemului financiar şi energetic, dar şi eficienţa finanţelor publice, se arată în estimările Băncii Mondiale.
Instituţia financiară internaţională spune că statul de drept slab şi diversele interese ar putea în continuare stopa procesul de reformă. Alegerile parlamentare programate în 2018 pot afecta, de asemenea, ritmul punerii în aplicare a agendei de reforme. Creşterea mai slabă decât cea preconizată a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova (Uniunea Europeană şi Ţările Comunităţii Statelor Independente) ar putea diminua în continuare creşterea economică. Consolidarea finanţelor publice prin creşterea eficienţei cheltuielilor publice, inclusiv eliminarea scutirilor fiscale neproductive şi îmbunătăţirea mobilizării veniturilor ar permite Moldovei să creeze spaţiul fiscal necesar pentru cheltuielile sociale şi de capital importante, precum şi să stimuleze creşterea economică.
Îmbunătăţirea guvernanţei economice în sectorul financiar şi cel real ar ajuta Moldova să-şi îmbunătăţească rezultatele socio-economice (în special în educaţie, sănătate şi infrastructură vitală) şi să creeze o bază mai solidă pentru creştere. Eliminarea scutirilor fiscale care nu au o justificare clară rămâne una din reformele-cheie din domeniul finanţelor publice. Un subiect special care urmează să apară în această notă susţine că scutirile de taxe, inclusiv la TVA, reprezintă o sursă esenţială de venituri.
“Considerăm că revitalizarea mijloacelor financiare externe şi îmbunătăţirea condiţiilor de intermediere în sectorul financiar, împreună cu progresele de redresare a mediului de afaceri vor încuraja investiţiile private. Creşterea reală a transferurilor publice şi redresarea observată a remiterilor vor contribui la susţinerea creşterii pe termen mediu. Prognozăm o creştere a PIB-ul real de 3,8% în 2018 şi de 3,6% în 2019. Odată cu scăderea asistenţei financiare din partea comunităţii internaţionale, se aşteaptă ca deficitul fiscal să crească, dar să rămână sub 2,5 la sută din PIB. Pe măsură ce consumul şi importurile se consolidează, anticipăm ca deficitul de cont curent să crească treptat, dar să rămână sub media istorică datorită revitalizării influxurilor financiare externe. Estimăm o creştere a economiei în anul 2017 de 3,5%”, a declarat Marcel Chistruga, economist la Banca Mondială.
La conferinţa MACRO 2017, Adrian Lupuşor, director executiv Expert-Grup susţine că în prezent noi vedem o erodare a potenţialului de creştere economică. Aceasta înseamnă la modul practic că Moldova riscă să piardă şi mai mult din avantajele de creştere economică. Economia creşte, însă calitatea ocupării scade, fapt ce afectează productivitatea muncii, având impact şi asupra nivelului salariilor.
Banca Mondială mai spune că în prima jumătate a anului 2017, PIB-ul real a crescut cu 2,8%, determinat în principal de consumul privat. Redresarea remiterilor, creşterea solidă a salariilor şi indexarea pensiilor în 2016 au impulsionat creşterea consumului (+3,6%). În pofida creşterii robuste a exporturilor (+14,6%), datorată recoltei bune din 2016 şi aprecierii, importurile au crescut cu 13,9%, ca rezultat avem o contribuţie negativă a exporturilor nete. Investiţiile în mijloacele fixe şi-au revenit după scăderea accentuată din 2016 şi au înregistrat o creştere de 4,8%. Pe partea de producţie, cu o industrie stagnantă, principalul factor care a impulsionat creşterea a fost comerţul, în timp ce agricultura s-a diminuat cu 4,1%.
În raportul de ţară, economişti de la Expert Grup afirmă că principalul risc pentru economie reprezintă evoluţiile politice. Din cauza jocurilor politice de la Chişinău, nu este clar în ce măsură va beneficia Republica Moldova de suportul macro-financiar din partea UE. Reducerea finanţării externe ar putea determina condiţii bugetare mai austere şi scăderea investiţiilor publice. De asemenea, intensificarea retoricii anti-UE şi, în special, amplificarea mesajului privind necesitatea de a denunţa Acordul de Asociere cu UE, care vine constant din partea unor forţe parlamentare şi a instituţiei prezidenţiale, doar consolidează starea de confuzie printre agenţii economici. Companiile sunt în expectativă şi, cel mai probabil, până la alegerile parlamentare din 2018 nu se vor lansa în noi proiecte, fapt ce va conduce la prelungirea reculului investiţional al sectorului privat.
Totuşi, cel mai dramatic scenariu pentru viitorul Republicii Moldova îl reprezintă posibila denunţare a Acordului de Asociere. Această ipoteză poate să se realizeze dacă forţele politice anti-UE ar putea prelua puterea în cadrul scrutinului din 2018. Denunţarea Acordului de Asociere va avea urmări dramatice pentru economia ţării. Cea mai dură lovitură o va resimţi sectorul privat, deoarece un asemenea pas va reduce accesul companiilor moldoveneşti pe o piaţă ce reprezintă destinaţia pentru aproximativ 2/3 din exporturile Republicii Moldova. Injectarea fondurilor externe – în special din partea UE – se va diminua simţitor, iar surse alternative de finanţare puţin probabil că vor fi identificate.
Pe viitor, potenţialul de creştere economică a Republicii Moldova, cel mai probabil, se va diminua, iar decalajul faţă de statele din Europa Centrală şi de Est s-ar putea mări. În Republica Moldova, creşterea economică naturală se temperează: timp de un deceniu, PIB-ul potenţial decelerează continuu. Chiar dacă în 2017 şi 2018 se vor înregistra majorări ale PIB-ului cu 4%, creşterea naturală va continua să încetinească.
“Structura economiei moldoveneşti diferă semnificativ de cea a economiilor din Europa Centrală şi de Est şi indică asupra mai multor vulnerabilităţi inerente. Între 2014 şi 2016 ponderea industriei în PIB-ul Republicii Moldova s-a redus de la 17 la 14%. Spre comparaţie, în ţările UE o treime din valoarea adăugată este formată de industrie. Acest decalaj denotă potenţialul redus al industriei din Republica Moldova. Sectorul se confruntă cu probleme de competitivitate şi nu dispune de resursele tehnologice şi umane suficiente pentru o dezvoltare mai avansată”, se mai arată în raportul de ţară.
Mariana Rufa, directorul executiv al Asociaţiei Business-ului European, a declarat în cadrul conferinţei Macro 2017 că problemele de corupţie împiedică dezvoltarea economică a Republicii Moldova or, ţara se face de ruşine în faţa investitorilor străini. Ca să vorbim despre un stat puternic este necesar să consolidăm nişte piloni. Consolidarea sectorului financiar, ca el să devină credibil nu doar pentru investitori, dar şi pentru cetăţeni, este extrem de importantă. Unele bănci corespondente au refuzat să lucreze cu sectorul bancar din RM.
Victor URSU
