Trebuie să recunoaştem că absolut tot ce s-a întâmplat în acest an în zona remunerării angajaţilor a avut ca stare generală obligatorie o mare nesiguranţă trăită de angajaţi dacă vor avea sau nu şi în continuare de ridicat un salariu. Dincolo de o asemenea stare de spirit, puţini au fost dintre cei care au sperat la o creştere a lefii. Cu toate acestea, indiferent de blocaje şi de incertitudine, tendinţa majorării salariului a continuat, aceasta exprimându-se diferit în funcţie de domeniu şi de specificul activităţilor.
La modul general, Biroul Naţional de Statistică anunţă pentru trimestrul doi al anului curent că salariul mediu lunar nominal brut în Republica Moldova a fost de 7849 lei, fiind în creştere cu 7,5 la sută faţă de trimestrul II 2019 şi cu 2,8 la sută faţă de trimestrul precedent.
Rămânem în continuare curioşi să aflăm dacă s-a păstrat sau nu ordinea în clasamentul remunerărilor. Scurt pe doi: nimic nou. Cele mai mai mari câştiguri le-au avut angajaţii din domeniul informaţii şi comunicaţii – 18528,4 lei, urmaţi de cei din activităţi financiare şi activităţi legate de asigurări – 14367,5 lei, după care vin angajaţii care au grijă de furnizarea energiei electrice, distribuirea gazelor, furnizarea apei – 12637,7 lei.
E de remarcat că, deşi formează grupul-locomotivă a salariilor ca mărime, acestea suportă creşteri constante de la un trimestru la altul. Ca să fie clar: în acelaşi trimestru al anului 2019, angajaţii din comunicaţii şi informaţii ridicau un salariu lunar de 16056 lei, ceea ce ar însemna o creştere pe parcursul unui an cu 2472 lei. Cu alte cuvinte, pe parcursul unui an salariul celor din domeniul comunicaţii a crescut cu jumătate de salariul pe care îl ridică actualmente un agricultor. Şi fiindcă veni vorba, cei din agricultură ridică actualmente un salariu de 4994 lei. Dar a crescut şi acesta comparativ cu remunerarea din anul precedent, însă creşterea e de doar 416 lei. Convertit în gogoşari, acesta ar fi aproximativ douăzeci de kilograme de gogoşari la preţul de 21 lei şi câţiva bănuţi kilogramul.
Continuăm să comparăm cu trimestrul doi al anului 2019 şi constatăm o creştere a salariului de 533 lei în activităţi financiare şi asigurări şi de 440 lei la furnizare energie electrică, apă, gaze etc.
Aşa cum există şi cealaltă extremă a clasamentului, cea mai mică remunerare au avut-o în această perioadă angajaţii din agricultură şi silvicultură. Domeniul acesta nu a avut niciodată creşteri spectaculoase de salarii, unii experţi înclinând să considere că ar exista încă goluri mari în ceea ce priveşte contabilizarea activităţilor. Ceea ce este limpede e că agricultura a fost şi rămâne domeniul care, de cele mai multe ori, a fost abandonat din simplul motiv că s-a plătit prost.
În aceeaşi parte a clasamentului continuă să rămână salariaţii din domeniul artei şi cei cu activităţi de recreare şi agrement – 5483 lei lunar, după o creştere a salariului de 325 lei. Anterior se trecea un pic mai uşor peste o atât de mica remunerare, aşa cum de multe ori domeniul vizat avea ca şi activităţi paralele nişte nunţi, evenimente private, alte prezenţe necontabilizate şi imposibil de luat în calcul pentru rapoartele BNS. Acum însă, aceste activităţi nu există, nu există, deci, nici acel adaos la salariu. Există doar 5483 de lei care, convertiţi în drumuri spre magazine, în facturi achitate sau în medicamente, pot genera anumite stări.
Aşa cum am spus, comparativ cu trimestrul II 2019, în majoritatea activităţilor economice s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial, cele mai semnificative fiind înregistrate în: alte activităţi de servicii – cu 18,4% mai mult (creşterea fiind datorată activităţilor de reparaţii de calculatoare, articolelor personale şi de uz casnic); sănătate şi asistenţă socială – cu 16,1%; informaţii şi comunicaţii – cu 15,4%.
Scăderi ale câştigului salarial au fost înregistrate doar în activităţile: transport şi depozitare – cu 13,1% mai puţin; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare – cu 2,4%; activităţi de cazare şi alimentaţie publică – cu 0,4%.
Comparativ cu trimestrul I 2020, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial s-au înregistrat în activităţile: sănătate şi asistenţă socială – cu 19,6% mai mult; alte activităţi de servicii – cu 12,8%; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 6,9%.
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial au fost înregistrate în transport şi depozitare – cu 9,8% mai puţin; activităţi de cazare şi alimentaţie publică – cu 4,0%; industria prelucrătoare – cu 3,3%.
În sectorul bugetar, câştigul salarial mediu lunar a constituit, în trimestrul II 2020, 7172,1 lei (+7,4% faţă de trimestrul II 2019), iar în sectorul economic (real) – 8112,1 lei (+7,6% faţă de trimestrul II 2019).
Indicele câştigului salarial real pentru trimestrul II 2020 faţă de trimestrul II 2019 (calculat ca raport între indicele câştigului salarial brut şi indicele preţurilor de consum), a fost de 102,9%.
Numărul mediu al salariaţilor a scăzut, în trimestrul II 2020 faţă de trimestrul II 2019, cu 8,2%. Scăderi ale numărului mediu de salariaţi s-au înregistrat în majoritatea activităţilor economice. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în activităţi de cazare şi alimentaţie publică – cu 60,5% mai puţin; transport şi depozitare – cu 15,7%; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport – cu 14,7%; industria extractivă – cu 14,6%.
Ar fi greşit să credem că perioada de referinţă e una exclusiv a reducerilor de personal şi a şomajului tehnic. Entităţile din domeniu informaţii şi comunicaţii au continuat să facă angajări, ceea ce ar însemna o creştere de personal de 2,4 la sută.
Constantin Olteanu
