Sectorul bancar dă anumite semne de slăbiciune în condiţiile în care nivelul de capitalizare al băncilor este în scădere. În august 2014, suficienţa capitalului ponderat la risc a constituit 20% şi a fost în scădere cu 2,8% faţă de ianuarie 2014, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.
La sfârşitul lunii august, trei dintre cele mai mari instituţii financiare din Republica Moldova - Victoriabank, Moldindconbank şi Agroindbank aveau suficienţa capitalului ponderat la risc sub 17%, ceea ce ar indica că situaţia nu este tocmai optimistă. Activele ponderate la risc s-au cifrat la 10 miliarde lei, 7,5 miliarde lei şi, respectiv, 5,9 miliarde lei.
Una dintre băncile care are indicatorul suficienţei capitalului ponderat la risc sub norma de 16% admisă de BNM este Banca Socială - 14,18% cu active ponderate la risc de 3,2 miliarde lei. La limită se află şi Banca de Economii cu un indicator de 17,82% şi active ponderate la risc în sumă de 2,8 miliarde lei.
Economistul Stas Madan susţine că reducerea indicatorului suficienţei capitalului ponderat la risc nu înseamnă că băncile respective au ajuns la faliment sau au probleme. Acestea pur şi simplu sunt la limita actualelor reglementări ale BNM. “Ideea e că au ajuns în această situaţie deoarece s-a schimbat structura activelor. Dacă urmărim dinamica capitalului normativ total, el nu s-a diminuat la nici una dintre bănci, ceea ce înseamnă că situaţia de la băncile respective nu e rea”.
Madan spune că, anterior, BNM planifica, ca de la 30 iunie curent, să crească cota suficienţei capitalului ponderat la risc până la 18%, iar din 2018 - până la 20%, dar, observând anumite evoluţii ale sectorului, probabil s-au abţinut şi nu au implementat prevederile.
“Aş evita să vorbesc neapărat de probleme în sistemul bancar. Problemele ar putea apărea dacă nu fac majorări de capital sau dacă nu se întâmplă o restructurare a activelor ponderate la risc ele ar putea fi limitate în procesul de creditare de mai departe”, explică Stas Madan.
Acum doi ani, cota suficienţei capitalului ponderat la risc era de 12% şi nimeni nu a spus că situaţia la bănci ar fi rea. “Reducerea suficienţei nu o percep ca o problemă fundamentală la băncile respective”, crede Madan.
Stas Madan susţine că dacă ne uităm la normele Basel, ponderea suficienţei capitalului ponderat la risc era chiar 8%, ceea ce ar trebui să dea de gândit BNM că duce o politică prea rigidă faţă de băncile comerciale şi nu neapărat că instituţiile financiare s-ar afla într-o situaţie dificilă. “BNM ar putea să dea mai jos pragul suficienţei capitalului ponderat la risc şi atunci dispare problema. Problema mai este şi în metodologia de calcul a activelor ponderate la risc. Această problemă a apărut odată cu trecerea băncilor la sistemul de raportare financiară SIRF. Capitalurile băncilor sunt supuse unei presiuni mult mai mari pentru că ele absorb o parte din fondurile de risc pe care trebuie să-l facă băncile pentru portofoliul de credite. Ar trebui regândite normativele BNM. Este vorba de reducerea cotei suficienţei capitalului ponderat la risc sau schimbarea abordării metodologice privind calculul atât a CNT-ului, cât şi a activelor ponderate la risc”, a mai spus Stas Madan.
La rândul său, Alexandru Fala, directorul de program la Expert Grup, crede că reducerea indicelui suficienţei capitalului ponderat la risc este un rezultat al haosului din sector. “Noi trebuie să ne uităm care bănci au probleme cu suficienţa capitalului ponderat la risc. Este vorba de Victoriabank, la care în ultimul an scandalurile nu au mai contenit. La Agroindbank, în 2013, la fel, au fost atestate anumite probleme cu atacurile raider, iar la Banca de Economii nici nu mai vorbesc. Băncile care au fost supuse raidurilor corporative au şi cei mai proşti indicatori”, a opinat Alexandru Fala.
Expertul economic nu crede că asta e unica cauză care a influenţat înrăutăţirea suficienţei capitalului ponderat la risc, „dar cumva cred că a influenţat indicatorii în condiţiile în care se schimbă managementul şi se pune mâna pe active, care uneori pot fi utilizate şi în detrimentul indicatorilor de stabilitate”.
“Sectorul bancar din Moldova a început să se „clatine” şi acest lucru este generat de evenimentele din ultimii ani. Noi suntem prizonierii unui joc în condiţiile în care totul e condus de grupuri oligarhice. Atunci când instituţiile vor deveni funcţionale şi independente, vom putea vorbi de o schimbare. Când BNM va acţiona indiferent de cine e la guvernare, atunci când Consiliul Concurenţei, la fel, îşi va face bine treaba şi alte instituţii la fel, doar atunci putem vorbi de o schimbare. Mai este şi aspectul transparenţei în sistemul bancar”, a precizat Alexandru Fala, care a mai adăugat că ceea ce se întâmplă în sistemul bancar dă dovadă că Republica Moldova nu are un sector maturizat şi că instituţiile statului şi justiţia sunt ineficiente. “De multe ori, instituţiile statului sunt pasive, iar justiţia este părtaşa atacurilor raider. Aici ajungem la concluzia că cei care controlează politicul să promoveze reformele în justiţie dacă ştiu că prin intermediul justiţiei pot facilita procesul de obţinere a activelor”.
La sfârşitul lunii august, media suficienţei capitalului ponderat la risc în sistemul bancar era de 19,96%. La Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank indicatorul respectiv constituia 16,5%, 16,5% şi, respectiv, 16,8%, iar la Banca de Economii – 17,8%. Cel mai mare indicator al suficienţei capitalului ponderat la risc l-a avut BCR Chişinău – 120,2% şi Eurocreditbank – 120%.
Băncile prezintă lunar rapoarte referitor la calculul mărimii capitalului normativ total, activelor ponderate la risc şi coeficientului suficienţei capitalului ponderat la risc în conformitate cu cerinţele actelor normative ale BNM aferente raportării. Activele ponderate la risc sunt activele băncii şi unele conturi condiţionale (ce reprezintă un risc pentru bancă) care se clasifică în categorii cu anumite ponderi ale riscului. Ponderea riscului atribuită unui anumit activ sau unui cont condiţional determină procentul activului dat care se sumează cu toate celelalte active ponderate la risc pentru a determina suma totală a activelor ponderate la risc ale băncii.
Victor URSU
