Problema reducerii fenomenului salariilor în plic a ajuns pe masa prim-ministrului. La sfârşitul săptămânii trecute, premierul Pavel Filip a discutat subiectul reducerii economiei tenebre şi combaterii fenomenului salariilor în plic cu reprezentanţii companiei PricewaterhouseCoopers (PwC), care implementează Fondul de Bună Guvernare, finanţat de Guvernul Marii Britanii.
Aşa-numitul “salariu în plic” este o bombă economică. Una cu efect întârziat. O acţiune ilegală care subminează, pe de o parte, veniturile la bugetul asigurărilor obligatorii de stat, din care se plătesc inclusiv pensiile, pe de alta, viitorul angajatului care, în momentul când va ieşi la pensie, va primi nişte bănuţi care nu-i vor ajunge nici pentru alimente.
Este o problemă ce se discută demult. Sindicatele bat alarma deja de aproape zece ani. Au fost lansate mai multe acţiuni. Au fost aprobate chiar acte legislative, ce urmăreau contracararea acestui fenomen. Iar problema tot rămâne nerezolvată.
Premierul a menţionat că amploarea acestui fenomen impune identificarea unor soluţii viabile pentru a convinge agenţii economici să activeze legal şi a îmbunătăţi nivelul de colectare a impozitelor în bugetul statului. În acest scop, în cadrul Consiliului economic pe lângă prim-ministru a fost creat un grup de lucru dedicat, care a identificat mai multe constrângeri şi a venit cu mai multe propuneri.
Ce propun experţii renumitei companii de audit din lume PwC, care a efectuat un studiu de îmbunătăţire a gradului de colectare fiscală prin implementarea măsurilor de reducere a economiei informale?
O soluţie ar fi ca Republica Moldova să realizeze o reformă similară cu cea din România, lansată în anul 2013 şi care a avut “rezultate foarte bune”. Potrivit experţilor, reforma a conţinut nu doar măsuri restrictive, dar şi o serie de măsuri de relaxare fiscală. Urmare a implementării reformei, în pofida reducerii poverii fiscale, acumulările la bugetul de stat au crescut.
Reprezentanţii Guvernului şi-au exprimat interesul pentru lansarea unui proiect asemănător cu cel din România şi în Republica Moldova, elaborarea şi pilotarea acestuia preconizându-se a fi efectuată pe platforma Consiliului Economic pe lângă prim-ministru.
În opinia premierului, în cadrul acestui proiect, obiectivele prioritare ar fi identificarea unor soluţii eficiente pentru reducerea ocupării informale şi a salariilor în plic, reducerea achitărilor în numerar, liberalizarea fiscală, precum şi elaborarea metodologiei de estimare a impactului soluţiilor propuse.
Prim-ministrul Pavel Filip a subliniat importanţa unei sarcini fiscale echilibrate şi echitabile pentru a stimula agenţii economici să activeze în câmpul legal.
Potrivit unor estimări, bugetul public naţional are de pierdut anual 5,6 miliarde de lei ca urmare a neimpunerii impozitării salariilor achitate „în plic”. Potrivit estimărilor unor instituţii de cercetare, la care face referire Confederaţia Naţională a Sindicatelor, suma salariilor achitate „în plic” constituie aproximativ 15,5 miliarde de lei sau aproximativ 50 la sută din fondul anual al retribuirii muncii.
Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică (BNS) relevă că peste 207,7 mii de persoane sunt ocupate în sectorul informal. Numărul persoanelor ocupate în sectorul informal în trimestrul trei al anului 2016 era de 16,0 la sută din totalul persoanelor ocupate în economie. Iar mai mult de o treime (38,1 la sută) din cele 1 milion 298,3 mii de persoane ocupate, au avut un loc de muncă informal. Cauzele apariţiei economiei informale sunt: impozitarea excesivă, în special a fondului de salarizare, teama de a pierde unele beneficii sociale prin reducerea veniturilor, reglementarea foarte strictă a unor activităţi.
Ponderea economiei informale în Republica Moldova, potrivit unor estimări, depăşeşte 30 la sută din PIB. Acest indicator are repercusiuni directe asupra situaţiei financiar-economice şi investiţionale, dar şi asupra bunăstării populaţiei. Şi agenţii economici care activează transparent sunt într-o competiţie neloială din cauza celor care se eschivează de la plata impozitelor şi taxelor. Întreprinzătorul nu se va eschiva să angajeze informal lucrători dacă este profitabil pentru afacerea sa.
“Ocuparea informală şi salariile “în plic” încurajează şi concurenţa neloială care împovărează activitatea agenţilor economici şi chiar descurajează continuarea afacerii. Totodată, este diminuată şi protecţia consumatorului.
Prinşi în economia informală sunt şi cei mai vulnerabili: tineri şi vârstnici, cu puţină calificare şi cu puţină educaţie, dar şi mulţi dintre acei cu un înalt grad de calificare.
Printre principalele manifestări ale economiei informale se numără evaziunea fiscală, lipsa totală sau parţială a unei evidenţe contabile autentice. Economia informală reprezintă nu doar un fenomen complex şi răspândit la scară globală, dar şi unul foarte dificil de cuantificat. Acest fenomen influenţează negativ asupra mai multor dimensiuni ale economiei naţionale, printre care piaţa muncii (prin rata scăzută de ocupare a forţei de muncă – munca la negru, salarii în plic), inflaţia, prin creşterea nefundamentată a preţurilor de consum, bugetul de stat prin reducerea veniturilor bugetare şi, implicit, dezvoltarea per ansamblu a economiei naţionale prin rata scăzută de creştere a PIB-ului pe cap de locuitor.
Dar reducerea fenomenului ocupării informale a intrat pe agenda autorităţilor doar recent, când au fost calculate pierderile pentru veniturile bugetare generate de acest fenomen. Astfel, ocuparea informală, mai cu seamă „munca la negru” şi salariile „în plic”, a devenit un subiect discutat pe larg în Republica Moldova începând cu vara anului 2011, când a fost aprobat Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a „muncii la negru”.
Peste 80 la sută din economia Republicii Moldova este una tenebră, iar cel mai mare procent de angajări nedeclarate se atestă în agricultură, construcţii, comerţ, domeniul hotelier şi cel de agrement, a declarat Oleg Budza, preşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova în cadrul şedinţei Consiliului Economic de pe lângă prim-ministrul Pavel Filip.
“Sindicaliştii au cerut încă în luna mai a anului trecut să fie majorate pedepsele pentru cei care admit munca în condiţii informale, prin modificări la Codul Contravenţional şi Codul Penal. Un asemenea proiect a fost elaborat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, însă acesta nu a fost promovat pentru o ulterioară aprobare”, a mai spus Budza.
“Lucrătorii angajaţi în economia informală au tot mai multe probleme la locul de muncă. Ei nu beneficiază de o protecţie corespunzătoare, iar când ating vârsta de pensionare primesc o pensie mizeră, deoarece angajatorul a efectuat defalcări minime în buget”, a declarat liderul sindical.
În opinia membrilor Consiliului Economic, cauzele principale care au dus la sporirea fenomenului economiei tenebre în Republica Moldova sunt corupţia, neîncrederea în sectorul public, costul şi insuficienţa forţei de muncă, reglementările excesive, dar şi avantajele acestei situaţii atât pentru angajat, cât şi pentru angajator.
“Acest fenomen există în toată lumea, însă, diferenţa este proporţia care există în Republica Moldova şi în ţările occidentale dezvoltate. Nu putem să ne aşteptăm ca această activitate economică să scadă, atât timp cât avem corupţie în instituţiile de stat şi politicile fiscale pe care le avem. Atunci când îţi propui să lupţi cu economia informală trebuie să aplici strategii complexe, pe toate segmentele. În condiţiile în care agenţii economici sunt frecvent supuşi controalelor şi trebuie să ţină pasul cu schimbările legislative frecvente, apare fenomenul salariilor în plic”, consideră Corina Gaibu, expert IDIS “Viitorul”.
În acest context, este necesară o modificare a politicilor, mai spune experta. “Avem o economie anti-familie în prezent. Familia care se formează are din start un salariu foarte mic, nu-şi poate procura o locuinţă, o maşină, să-şi asigure un nivel de trai decent. În aceste condiţii, preferă să accepte munca la negru şi salarizarea în plic sau să plece din ţară”.
“Conform practicilor internaţionale, ghişeul unic este o soluţie pentru agenţii economici, care, prin intermediul acestui instrument sunt stimulaţi să activeze în economia formală. Avem şi în Republica Moldova ghişeul unic, dar nu întotdeauna este un instrument eficient. Oferirea unor facilităţi, stimulente pentru IMM, dar şi noile afaceri lansate, un sistem flexibil de impozitare, ar fi alte metode de contracarare a economiei informale”, a explicat Diana Enachi, expert IDIS.
Vlad Bercu
