Pe parcursul anului 2017, au fost valorificate împrumuturi din exterior în sumă totală de 423,06 mil. USD, dintre care pe termen lung – 415,12 mil. USD. Rambursările totale au constituit 315,82 mil. USD, dintre care împrumuturi pe termen lung – 309,95 mil. USD, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.
Pe sectoare instituţionale, de finanţare externă au beneficiat: administraţia publică, inclusiv cea locală – 200,97 mil. USD, urmată de sectorul societăţilor nefinanciare, gospodăriilor populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ cu trageri în valoare de 89,22 mil. USD, alte societăţi financiare – 68,22 mil. USD şi băncile licenţiate – 47,38 mil. USD, BNM – 17,27 mil. USD.
Creditori ai administraţiei publice, inclusiv ai celei locale în anul 2017 au fost: Guvernul României – 100,90 mil. USD, Fondul Monetar Internaţional – 26,47 mil. USD, Asociaţia Internaţională de Dezvoltare – 20,70 mil. USD, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 19,43 mil. USD, Banca Europeană de Investiţii – 17,51 mil. USD, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 9,53 mil. USD, Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă – 3,33 mil. USD, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – 2,90 mil. USD şi Guvernul Poloniei – 0,21 mil. USD.
Astfel, cea mai mare parte din datoria externă în anul 2017 a revenit societăţilor nefinanciare – 36,6 la sută din stocul total, urmate de creditarea intragrup în cadrul investiţiilor directe (inclusiv datoriile pentru importul de gaze naturale) – 26,4 la sută, administraţia publică – 24,7 la sută, băncile licenţiate – 6,3 la sută, BNM – 3,8 la sută, alte societăţi financiare – 1,8 la sută, gospodăriile populaţiei – 0,4 la sută.
Pe parcursul anului 2017, Republica Moldova a beneficiat în continuare de sprijinul organizaţiilor internaţionale, Guvernul şi unităţile administrativ-teritoriale valorificând 201,16 mil. USD pentru proiecte finanţate din surse externe.
Angajamentele faţă de creditorii bilaterali au constituit 354,86 mil. USD, în creştere cu 41,7 la sută. În structura datoriei faţă de creditorii bilaterali, este de menţionat ponderea de 48,3 la sută a României, 16,4 la sută – a Japoniei, 13,1 la sută – a Rusiei şi 9,3 la sută – a SUA.
Faţă de organismele internaţionale, la sfârşitul anului 2017 Republica Moldova, pe ansamblul sectoarelor instituţionale, a acumulat datorii sub formă de împrumuturi şi alocări de DST (Drepturi Speciale de Tragere) în valoare de 1,786.80 mil. USD, iar faţă de restul creditorilor – de 2,933.25 mil. USD (dintre care 87,9 la sută reprezintă datorii private negarantate de stat). Ponderea creditării de către organismele internaţionale s-a micşorat cu 1,0 p.p. faţă de anul 2016, constituind 37,9 la sută din totalul datoriilor sub formă de împrumuturi şi alocări de DST.
Datoria externă sub formă de împrumuturi, alocări de DST şi investiţii de portofoliu a constituit 4,720.05 mil. USD (67,7 la sută din datoria externă brută), din care 42,4 la sută revin sectorului public (datoria BNM, datoria de stat directă, datoria corporaţiilor publice şi UAT), iar 57,6 la sută revin împrumuturilor contractate de agenţii economici din sectorul privat, inclusiv în cadrul creditării intragrup. Faţă de situaţia din 31.12.2016, stocul împrumuturilor, alocărilor de DST şi investiţiilor de portofoliu a înregistrat o creştere de 9,1 la sută.
Faţă de organismele internaţionale, Republica Moldova, pe ansamblul sectoarelor instituţionale, a acumulat datorii sub formă de împrumuturi şi alocări de DST în valoare de 1,786.80 mil. USD, iar faţă de restul creditorilor – de 2,933.25 mil. USD (din care 87,9 la sută reprezintă datorii private negarantate de stat). Ponderea creditării de către organismele internaţionale s-a micşorat cu 1,0 p.p. faţă de anul 2016, constituind 37,9 la sută din totalul datoriilor sub formă de împrumuturi şi alocări de DST.
Pe parcursul anului 2017, rambursările de împrumuturi externe au fost făcute de către societăţile nefinanciare, gospodăriile populaţiei şi instituţiile fără scop lucrativ – 99,08 mil. USD, administraţia publică – 74,58 mil. USD (din care 26,31 mil. USD – la creditele şi împrumuturile de la FMI), BNM – 61,54 mil. USD (credite şi împrumuturi de la FMI), alte societăţi financiare – 53,56 mil. USD, societăţile care acceptă depozite – 27,06 mil. USD.
Ministerul Finanţelor spune în “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2018–2020)” că, potrivit estimărilor soldului (deficitului) bugetului de stat pentru perioada 2018–2020, precum şi spaţiul fiscal existent al Republicii Moldova, necesităţile de finanţare pe termen mediu ale Guvernului vor fi acoperite, în cea mai mare parte, prin finanţarea netă, din surse externe şi interne, aceasta constituind unul din principalii factori care contribuie la majorarea soldului datoriei de stat în valori nominale.
Actualitatea prezentului Program este determinată şi de situaţia economică din ţară, constrângerile determinate de piaţa financiară locală, de ratingul de ţară al Republicii Moldova, care a fost revizuit de către Moody’s în 2017, fiind atribuit B3, cu perspectivă stabilă, precum şi de scorul CPIA pentru Republica Moldova – performanţă înaltă în ceea ce priveşte politicile şi prevederile instituţionale.
“Pe termen mediu, prevalează tendinţa de acoperire a soldului (deficitului) bugetului de stat preponderent din surse externe. Această evoluţie relevă dependenţa considerabilă a Republicii Moldova de creditorii externi şi, implicit, de condiţiile financiare şi structurale de accesare a fondurilor externe”, susţine Ministerul Finanţelor.
În perioada 2018–2020 se estimează că Guvernul va beneficia de intrări din împrumuturi de stat externe, care vor fi direcţionate, în medie de 22,9%, spre susţinerea bugetului, iar spre finanţarea proiectelor investiţionale – aproximativ 77,1%.
Totodată, în această perioadă, împrumuturile de stat externe vor fi acordate aproape în totalitate de instituţiile multilaterale.
Structura pe creditori a intrărilor de surse de finanţare externă prognozate relevă cei mai importanţi creditori pentru perioada 2018–2020: Banca Europeană de Investiţii – 30,6%, Grupul Băncii Mondiale – 28,9%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 23,3%, Comisia Europeană – 5,6%, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – 5,6%, Fondul Monetar Internaţional – 4,3%, Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă – 1,6%, Guvernul Poloniei – 0,02%.
Majorarea finanţării externe a fost preponderent de la creditorii bilaterali cu rata dobânzii fixă. Raţionamentul strategiei alternative are la bază analiza posibilităţii contractării unui nou împrumut de la Guvernul României, precum şi a unui împrumut de la Guvernul Turciei.
Ministerul Finanţelor estimează anumite riscuri asupra datoriei de stat. Este vorba de volatilitatea pieţelor financiare, ca urmare a fluctuaţiei ratelor de dobândă, a cursurilor de schimb sau a modificărilor inflaţiei, care determină volatilitatea crescândă a portofoliului datoriei de stat. Fenomenul în cauză poate fi identificat drept risc de piaţă. Acesta este principalul tip de risc asociat soldului şi costului datoriei de stat a Republicii Moldova şi include: riscul de refinanţare, riscul valutar şi riscul ratei de dobândă.
Victor URSU
