Republica Moldova îşi doreşte noi parteneri strategici

Pentru o ţară ca Republica Moldova, care este o economie deschisă prin definiţie, este firesc să caute noi parteneri. Să-şi diversifice relaţiile comerciale, pieţele de desfacere a produselor sale. Să-şi extindă lista de parteneri externi.

Şi un exemplu în acest fel este Forumul de Afaceri Moldova-Ungaria, care s-a desfăşurat în săptămâna trecută. Mai ales că există un potenţial mare nevalorificat, atunci când e vorba de schimburi comerciale, investiţii, deschiderea unor afaceri comune. Ungaria ocupă locul 22 după volumul capitalului investit în Republica Moldova, iar după volumul comerţului exterior ocupă locul 14 printre principalii parteneri comerciali ai ţării noastre. Există un potenţial mare de creştere, acest fapt l-au menţionat participanţii la forum, care s-au convins că Republica Moldova devine o destinaţie tot mai atractivă pentru investitorii străini şi un mediu prielnic pentru dezvoltarea unor afaceri de succes.

Reprezentanţi ai 23 de companii maghiare, care activează în diverse domenii: managementul deşeurilor şi al apelor, agricultură, inginerie şi construcţii, servicii financiare şi de consultanţă, turism, şi ai Camerei de Comerţ şi Industrie din Ungaria au participat la această reuniune de afaceri, concepută ca o platformă pentru identificarea oportunităţilor de cooperare.

„Desfăşurarea Forumului moldoungar va consolida relaţiile de prietenie dintre ţările noastre şi va conferi un impuls dezvoltării relaţii­lor economice. Cred că rezultatele Forumului vor contribui la stimularea dezvoltării unui şir de proiecte în diverse sectoare ale economiei ţărilor noastre, precum şi la accesarea fondurilor suplimentare în aceste domenii”, a declarat Anatol Usatîi, ministrul Economiei şi Infrastructurii. El a subliniat că la moment potenţialul cooperării bilaterale comercial-economice nu este valorificat la maxim şi există numeroase oportunităţi ce necesită a fi realizate, în agricultură, energie regenerabilă, industria automotive, farmaceutică, zootehnie, turism etc.

Este semnificativ faptul că Forumul s-a desfăşurat în timp ce cei doi premieri, Ion Chicu şi Victor Orban, semnau Acordul privind parteneriatul strategic dintre Republica Moldova şi Ungaria, care prevede şi acordarea unui credit de 100 de milioane de dolari de către Eximbank, una dintre cele mai mari instituţii bancare maghiare deţinute de stat, pentru a încuraja agenţii economici maghiari să investească în Republica Moldova.

„Prin desfăşurarea acestui forum avem oportunitatea de a continua procesul de cooperare, prin dezvoltarea proiectelor în diverse domenii. Moldova are acces la consumatorii din Vest, dar şi la cei din Est, iar orice investiţie făcută aici înseamnă oportunitatea de a ajunge la 900 de milioane de consumatori. Creditul de 100 mii de dolari oferit de Eximbank constituie un imbold ca agenţii economici să-şi crească afacerile”, a menţionat Ion Chicu, prim-ministrul Republicii Moldova.

La rândul său, Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, a declarat că „economiile din Europa de Vest au avut timp destul pentru a acumula capital şi de a dezvolta economii, acum însă există nişte schimbări în privinţa capitatului, care se orientează tot mai mult spre Europa Centrală şi de Est. Sunt convins că în următorii 20 de ani vom asista la dezvoltarea economică în direcţia estică, iar noi vom transmite tehnologii şi capital. Am făcut această aluzie pentru că procesul de transformare prin care trece Moldova acum a fost parcurs anterior şi de Ungaria pentru că din punct de vedere geografic eram mai aproape de centrul unde avea loc acest transfer de capital şi de tehnologie”.

Sectorul IT constituie peste 20 la sută din PIB-ul Ungariei, fapt care indică performanţa economiei. Şi Republica Moldova mizează, în ultimii ani, pe dezvoltarea sectorului tehnologii informaţionale, care, deşi are o pondere mult mai mică în PIB, este în continuă creştere, mai ales după crea­rea Moldova IT Park, care are deja circa 600 de rezidenţi.

„Datorită reformelor regulatorii şi fiscale întreprinse în ultimii ani, climatul de afaceri din Moldova a devenit mai competitiv la nivel regional, fiind atractiv pentru partenerii din străinătate. Iar acest lucru a fost consolidat şi de activităţile de promovare întreprinse de Agenţia de Investiţii, care contribuie nemijlocit la sporirea vizibilităţii Republicii Moldova drept o piaţă emergentă şi competitivă pentru plasarea investiţiilor şi stabilirea parteneriatelor comerciale durabile”, acesta a fost mesajul care a fost transmis participanţilor la Forum de Rodica Verbeniuc, director general al Agenţiei de Investiţii.

Pe parcursul evenimentului, Agenţia de Investiţii, administrator al brandului investiţional de ţară „InvestMoldova” a ţinut şi o prezentare cuprinzătoare despre climatul şi oportunităţile investiţionale ale Republicii Moldova, dar şi despre instrumentele şi platformele oferite de Agenţie pentru companiile locale şi investitorii străini. Iar cele mai mari companii maghiare care activează în ţara noastră – OTP Bank, Gedeon Rich­ter, Vitafort – au adus argumente în favoarea condiţiilor prielnice pentru plasarea investiţiilor străine în ţara noastră.

Ce cred oamenii de afaceri maghiari, care sunt deja prezenţi cu investiţii în Republica Moldova, despre ţara noastră ca destinaţie a investiţii­lor străine?

Director OTP Bank, Laszlo Diosi, bancă comercială care este prezentă în 12 ţări ale lumii şi are 20 milioane de clienţi, afirmă că „Investiţiile pe piaţa din Republica Moldova au fost o evoluţie firească a dezvoltării grupului. Iar forţa de muncă înalt calificată de pe piaţa locală a fost unul dintre argumentele pentru această extindere”.

Şi Gedeon Richter, cea mai mare companie producătoare de medicamente din Europa Centrală şi de Est, este prezentă în Republica Moldova, încă din 1996, când a deschis o filială la Chişinău. „Acum am ajuns să fim cel mai mare furnizor de medicamente de pe această piaţă. Gedeon Richter este singura companie farmaceutică cu capital străin din cei peste 1000 de producători prezenţi în Moldova, care şi-a creat un sistem vertical integrat pentru dezvoltare: fabrică proprie de producere a medicamentelor, propriul depozit pentru distribuirea medicamentelor, reţea farmaceutică proprie şi sediu al reprezentanţei oficiale”, a menţionat în cadrul Forumului Alexandr Derbentev, directorul companiei farmaceutice Gedeon Richter.

Sunt doar două opinii, însă de aceeaşi părere au fost şi alţi oameni de afaceri maghiari care au investit în Republica Moldova şi dezvoltă companii prospere.

Şi cum Moldova este o ţară agrară, era firesc ca în cadrul Forumului să fie prezentate oportunităţile investiţionale în agricultură, dezvoltare regională şi protecţia mediului.

„Cele mai prioritare domenii ţin de stimularea investiţiilor de procesare şi postprocesare, pentru utilarea şi renovarea fermelor zootehnice, procurarea echipamentelor de irigare, promovarea agriculturii ecologice. De asemenea, sectorul fitotehniei şi horticol, sectorul de producere a cărnii şi a laptelui, precum şi domeniul protecţiei plantelor”, a subliniat secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Mihail Machidon.

Iar Secretarul de Stat, Dorin Andros, a informat că Republica Moldova are „proiecte în valoare totală de 89 milioane de euro, în rezultatul cărora urmează să fie construite sau reabilitate 518 kilometri de apeduct, 4 staţii de tratare, 129 kilometri de canalizare şi 3 staţii de epurare. În total, pentru circa 190 mii de cetăţeni beneficiari”.

Este clar că există foarte multe oportunităţi care pot fi valorificate, iar Forumul de afaceri moldo-maghiar e doar primul pas spre iniţierea unor relaţii şi proiecte.

Potrivit statisticelor, după valoarea volumului schimburilor comerciale, Ungaria se situează pe locul 14 printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, cu o pondere de 1,39 la sută în comerţul total al ţării. Datele oficiale arată că în 2019, volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu Ungaria a înregistrat suma de 119,85 milioane de dolari SUA, cu o uşoară creştere faţă de 2018. În prezent, în Moldova activează 47 de întreprinderi cu capital maghiar, iar Ungaria ocupă locul 22 după volumul capitalului investit în ţara noastră. Principalele mărfuri moldoveneşti exportate în Ungaria sunt scaunele, cablurile şi alte conductoare electrice izolate, sticlele, sucurile de fructe şi cele de legume, articolele de transport sau ambalare din materiale plastice, melasele rezultate din extracţia sau rafinarea zahărului, ciocolata şi alte preparate alimentare care conţin cacao etc.

Vlad Bercu

Numarul ziarului: 
Nr.10 (834) din 18 martie 2020