Prognozele economice actualizate pentru Republica Moldova în anul 2017 sunt mai pesimiste, decât cele elaborate de Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi organismele financiare internaţionale. Astfel, în acest an, ţara noastră va înregistra o creştere de doar 2,4 la sută, deşi Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au prevăzut cel puţin 3,5 procente. Aceste previziuni se conţin în raportul „Tendinţe în Economia Moldovei”, realizat de Institutul Naţional de Cercetări Economice.
Alexandru Stratan, director al Institutului Naţional de Cercetări Economice (INCE), susţine că iniţial pentru anul în curs era prevăzută o creştere a producţiei industriale de 4,2% şi a producţiei agricole de 3,5%. Însă, rezultatele primului semestru demonstrează că producţia industrială nu va creşte cu mai mult de 1-2%, iar îngheţurile din primăvara anului curent au adus prejudicii sectorului agricol, din care cauză, cel mai probabil, volumul producţiei va fi la nivelul sau aproape de nivelul anului precedent.
O tendinţă negativă pentru creşterea economică este şi faptul că, în primul semestru 2017, decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 1153,2 mil. dolari SUA, cu 190,3 mil. dolari SUA (+19,8%) mai mult faţă de aceeaşi perioadă din anul 2016.
Experţii INCE prognozează că spre finele anului exporturile vor creşte cu 12%, faţă de 9% prevăzute anterior, iar importurile – cu 16%, faţă de 8%. Latura negativă este că importurile cresc mai rapid decât exporturile, ceea ce va determina la sporirea deficitului balanţei comerciale, iar aceasta, la rândul său, va influenţa negativ Produsul Intern Brut (PIB).
Totodată, puţin probabil că se va adeveri creşterea prognozată de 10% a investiţiilor în active imobilizate, având în vedere că în ultimii ani acestea au fost în scădere continuă. Evoluţia modestă din primul semestru de +2,5% nu permite de a aştepta un salt în această direcţie, sunt de părere specialiştii Institutului.
Pe de altă parte, veniturile disponibile ale populaţiei pentru o lună, în trimestrul doi al anului 2017, au constituit 2276 MDL în medie la o persoană, fiind în creştere cu 9,8% faţă de perioada similară a anului trecut. În termeni reali, veniturile populaţiei au crescut cu 2,5%. Cele mai importante surse de venit rămân a fi: salariile (43,2%), prestaţiile sociale (22%) şi transferurile băneşti din afara ţării (17,7%).
În acelaşi timp, cheltuielile de consum medii lunare ale populaţiei, în trimestrul doi din 2017, au constituit în medie pe o persoană 2245,3 MDL, majorându-se cu 8%, faţă de aceeaşi perioadă din 2016.
Olga Timofei, expert economic la INCE, a precizat că această creştere a cheltuielilor se explică prin creşterea tarifelor la apă şi canalizare, energia electrică, serviciile de furnizare a energiei termice, precum şi scumpirea serviciilor medicale. Cea mai mare parte a cheltuielilor continuă să fie direcţionată spre: consumul alimentar (44,3%), întreţinerea locuinţei (18,4%), precum şi îmbrăcăminte şi încălţăminte (10,4%).
Potrivit raportului „Tendinţe în Economia Moldovei”, în primul semestru al anului 2017, economia R. Moldova, pe anumite activităţi şi domenii a înregistrat progrese: a luat amploare comerţul exterior, s-au acumulat mai multe venituri bugetare şi, respectiv, au fost realizate cheltuielile publice prevăzute, au crescut salariile reale şi, respectiv, a crescut consumul populaţiei.
Concomitent, evoluţia economiei naţionale, luată în ansamblu, “provoacă deranj în ceea ce priveşte stabilitatea echilibrului macroeconomic, durabilitatea în perspectiva progresării reale pe viitor. Activitatea investiţională continuă să fie la un nivel foarte redus. Producţia industrială se află într-o stare stagnantă, iar cea agricolă este în mare dependenţă de condiţiile climaterice. Devansarea volumelor importurilor în comparaţie cu exporturile sporesc majorarea deficitului contului curent al balanţei de plăţi. Cu ritmuri majore continuă să crească datoria de stat, atât internă, cât şi externă. Se atestă tendinţa de apreciere a monedei naţionale, nivelul inflaţionist rămâne destul de înalt, practic la cel din anul precedent, ceea ce întrece cu mult nivelul ţintit de Banca Naţională pentru acest an”, notează autorii raportului.
Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), în ianuarie-august 2017, rata inflaţiei a constituit 7,3% faţă de ianuarie-august 2016, practic fiind la acelaşi nivel (7,4%). Însă, inflaţia anuală deocamdată depăşeşte nivelul-ţintă a celui stabilit de BNM (5% +/-1,5%).
În schimb, de la începutul acestui an, moneda naţională a marcat o apreciere de 9,1% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru un dolar american la 1.01.2017 până la 18,15 lei la 30.06.2017). Faţă de moneda euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 0,9%.
Potrivit estimărilor efectuate de experţii INCE, în a doua jumătate a anului 2017, nu se prevăd schimbări radicale care ar îmbunătăţi rezultatele finale ale anului. Ba dimpotrivă, pe fundalul rezultatelor destul de bune obţinute în a doua jumătate a anului precedent, mai ales în agricultură, experţii se aşteaptă la o atenuare a principalilor indicatori macroeconomici.
Specialiştii INCE susţin că, creşterea economică de 2,4% este maximum la ce se poate de aşteptat, având în vedere situaţia tensionată socio-economică şi politică prin care trece ţara noastră. Pentru a atinge nivelul preconizat pentru anul 2017 la creşterea PIB este necesar ca, în a doua jumătate a anului, să fie obţinută o creştere de 2%, în comparaţie cu perioada similară a anului trecut.
Directorul INCE a precizat că PIB-ul Republicii Moldova este la nivelul de aproape trei pătrimi faţă de cel înregistrat în anii 90 ai secolului trecut. „Este bine că economia ţării se menţine pe un trend pozitiv. Însă, pentru a obţine o schimbare semnificativă este necesar să fie obţinută o creştere economică de 9-10 la sută anual, într-o perioadă mai lungă”, a adăugat Alexandru Stratan.
Lilia Alcază
