La finele săptămânii trecute, Republica Moldova a găzduit două mari evenimente la care au participat peste 200 de reprezentanţi ai ONG-urilor din UE şi Parteneriatul Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, R. Moldova, Ukraina). Oficiali europeni, prezenţi la Forumul Societăţii Civile, au încurajat şi apreciat eforturile ţării noastre depuse pe traseul integrării europene. Astfel, conform Indicelui integrării europene, prezentat la Chişinău de experţi naţionali, dar şi din afara ţării, R. Moldova este lider între ţările Parteneriatului Estic (PE) la toate capitolele privind integrarea în UE. Însă asta nu înseamnă că R. Moldova nu are restanţe, au afirmat autorităţile.
Potrivit Indicelui, Uniunea Europeană, cu cea mai mare piaţă comercială, a constituit un partener de încredere în anul precedent pentru ţările din Parteneriatul Estic, inclusiv R. Moldova. În medie, cifra de afaceri cu UE constituie circa o treime din totalul cifrei de afaceri în ţările PE. Cele mai intense relaţii comerciale UE le are cu R. Moldova şi Azerbaijan. Că UE este principalul investitor extern în R. Moldova, o demonstrează şi faptul că trei pătrimi din stocul de investiţii străine directe provin din statele UE. Ţara noastră importă bunuri în valoare de 2,3 mld. USD sau 44,5% şi face export de bunuri în sumă de 1,01 mld. USD sau 46,9% din total.
Deocamdată, comerţul dintre UE şi RM se desfăşoară în cadrul regimului Preferinţelor Comerciale Autonome, care presupune un comerţ asimetric cu UE. Toate mărfurile industriale sunt exportate din ţara noastră în Uniunea Europeană fără a fi plătite taxe vamale. Produsele agroalimentare sunt exportate fără plata taxelor în cadrul cotelor prestabilite, iar importul mărfurilor din UE este supus aplicării tarifelor vamale.
Potrivit expertului economic Alexandru Fala, “indicele integrării europene pe dimensiunea economică arată că RM are relaţii destul de apropiate cu UE, datorate bunelor relaţii comerciale. De asemenea, avem relaţii bune pe dimensiunea investiţională, ceea ce ne oferă o apropiere mai vizibilă decât alte ţări din regiune. De asemenea, suntem în faza parafării şi semnării Acordului de Liber Schimb, adică pe ultima sută de metri. Evident că pe ambele dimensiuni avem de lucrat. Pentru a obţine beneficiile inerente acestui Acord, este nevoie de voinţă politică, de reforme autentice şi aici factorul decisiv aparţine atât autorităţilor, cât şi întregii societăţi, mai ales mediului de afaceri. Este un dar pentru R. Moldova, dar, metaforic vorbind, acesta este “învelit” în multe “foi” şi până a ajunge la toate standardele trebuie să depunem un efort mai mare pentru a înlătura “ambalajele” în care este învelit acest cadou frumos”.
Potrivit experţilor, R. Moldova a înregistrat un progres considerabil privind negocierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC), beneficiind de granturi europene în valoare de câteva milioane de euro, ţara noastră fiind una din ţările cu cele mai mari granturi europene per capita.
Beneficiile ZLSAC sunt atât de ordin economic, cât şi social. Oricum, a precizat Luc Pierre Devigne, din cadrul Comisiei Europene, autorităţile urmează să explice şi să argumenteze cetăţenilor despre beneficiile Acordului. În mod special, convingerile se referă la mediul de afaceri, reprezentanţii căruia vor fi nevoiţi să facă faţă standardelor europene. De exemplu, deocamdată, R. Moldova nu poate exporta produse de origine animalieră. Acesta a mai specificat că îmbunătăţirea climatului de afaceri ar spori exportul cu 16% şi importul cu 8%.
Potrivit expertului economic Ion Tornea, principalele atuuri nu constau în abolirea sau reducerea taxelor vamale (de la începutul negocierilor privind ZLSAC, taxele medii de import din Republica Moldova au fost chiar mai mici decât din UE – 4,6% faţă de 5,9%), ci în desfiinţarea barierelor non-tarifare (în primul rând cu referire la normele sanitare şi fitosanitare, precum şi a barierelor tehnice în calea comerţului).
În acelaşi timp, în urma creşterii investiţiilor străine directe, va creşte şi competitivitatea R. Moldova. În acest context, experţii vin cu o serie de recomandări în adresa autorităţilor, cum ar fi:
Asistarea instituţiilor din R. Moldova în consolidarea expertizei lor, în special pentru a îmbunătăţi climatul de investiţii în reglementarea comerţului internaţional şi administrare, precum şi în domenii sanitare şi fitosanitare, infrastructură de calitate, respectarea normelor de concurenţă.
Asistarea în reformarea structurală a sectoarelor aferente Acordului (produse animaliere şi produse din carne, băuturi, alte produse agricole primare şi de prelucrare a produselor alimentare).
Punerea în aplicare a ZLSAC numai pe teritoriul vamal controlat de autorităţile oficiale ale Republicii Moldova, în paralel cu anularea preferinţelor comerciale (regimul ATP) în Transnistria, ar avea consecinţe negative pentru economia regiunii transnistrene şi ar putea pune în pericol eforturile de reunificare a ţării.
Crearea unui sistem de stimulente pentru companiile transnistrene, astfel încât acestea să-şi poată ajusta operaţiunile la cerinţele UE şi, în acelaşi timp, să creeze lobby politic asupra elitelor în regiune pentru armonizarea cadrului de reglementare cu cel al UE.
Susţinerea flexibilităţii pieţei forţei de muncă – să faciliteze redistribuirea forţei de muncă pe sectoare, instruirea, îmbunătăţirea competenţelor angajaţilor (aşa cum este de aşteptat ca aproximativ 5% din forţa de muncă efectivă ar trebui să schimbe acest sector ca urmare a transformărilor sectoriale după ZLSAC).
Asistenţă în aplicarea altor proiecte şi programe sociale, aşa cum este de aşteptat ca în rândul categoriilor mai vulnerabile ale populaţiei câştigurile din ZLSAC să fie mai mici decât cele ale populaţiei cu nivel mediu sau peste mediu de venituri, în special, din cauza preţurilor la alimente.
Obiective Acord ZLSAC:
– creşterea economică durabilă şi neinflaţionistă;
– creşterea calităţii bunurilor şi competitivitatea lor;
– stimularea comerţului dintre ambele părţi;
– oferirea accesului preferenţial pe pieţele UE;
– crearea unei pieţe comune;
– asigurarea unei concurenţe loiale pe piaţa internă
Avantajele ZLSAC pentru exportatori:
– acces nelimitat, fără restricţii tarifare la import pe piaţa comunitară a produselor agricole şi industriale;
– eliminarea taxelor vamale;
– perspective clare de dezvoltare şi stimulare a afacerilor comune;
– perspective clare de export a produselor de origine animalieră;
– preluarea standardelor europene şi normelor aferente infrastructurii calităţii;
– acces liber şi necondiţionat la piaţa comunitară a serviciilor;
– dezvoltarea cadrului juridic naţional în domeniul concurenţei;
– acoperirea şi extinderea protecţiei asupra obiectelor de proprietate intelectuală;
– reorientarea de la comerţ la producere;
– posibilitatea acordării asistenţei tehnice şi financiare din partea UE;
Avantajele ZLSAC pentru importatori:
– acces la reţelele internaţionale de distribuţie şi lansarea afacerilor pe plan internaţional;
– creşterea investiţiilor străine directe;
– predictibilitatea cadrului juridic bilateral – baza dezvoltării relaţiilor de afaceri;
– eliminarea barierelor netarifare/tarifare şi tehnice din calea comerţului;
– mecanism viabil de soluţionare a litigiilor.
Cristina MIRON
