La trei ani de la iniţierea reformei de descentralizare, reprezentanţii autorităţilor publice locale susţin că lucrurile au avansat prea puţin, iar ei în continuare nu dispun de suficiente pârghii şi rămân dependenţi de autorităţile centrale. De partea cealaltă, Guvernul recunoaşte problema şi susţine că până în 2018 situaţia se va schimba esenţial.
Deşi strategia naţională de descentralizare, adoptată în aprilie 2012, urma să se încheie în 2015, aceasta a fost implementată doar în proporţie de 50%. Datele au fost obţinute în luna iulie, ca rezultat al monitorizării efectuate de o misiune a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei.
Reprezentanţii autorităţilor locale (APL) sunt de părere că acţiunile nu au fost realizate din cauză că politicienii aşa şi nu au înţeles importanţa guvernării locale, iar unicul rezultat palpabil pentru APL-uri a fost obţinerea Legii finanţelor publice.
“Această lege a creat un mecanism de relaţii directe între primării şi bugetul de stat, însă mai este de lucru la transparenţa propriu-zisă a autorităţilor locale. Or, există şi situaţii în care acestea stabilesc taxe diferite pentru agenţii economici, lucru care stârneşte reacţii negative în rândul celor care desfăşoară activităţi antreprenoriale”, opinează expertul IDIS “Viitorul”, Veaceslav Ioniţă.
Odată cu începerea procesului de descentralizare, primarii au obţinut o independenţă faţă de autorităţile centrale, parţială, totuşi. Având posibilitatea să dirijeze cu cheltuielile curente, autorităţile publice locale rămân, în acelaşi timp, foarte dependente politic de finanţarea centralizată a investiţiilor capitale. O altă deficienţă este modalitatea de desfăşurare a achiziţiilor publice. Asta deoarece actualul prag de 40-50 mii de lei pentru licitaţiile deschise este inacceptabil pentru o bună dirijare a activităţilor în zonele ţării. Pentru comparaţie, pragul mediu în comunitatea europeană este de 200 mii de euro.
Preşedintele Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), Tatiana Badan, susţine că cele mai aşteptate acţiuni acum sunt consolidarea capacităţilor fiscale la nivel local şi transferul real, de la autorităţile centrale la cele locale, a competenţelor şi resurselor financiare necesare.
“Este evident că descentralizarea şi consolidarea autonomiei locale sunt elementul fundamental pentru modernizarea şi europenizarea efectivă a Republicii Moldova. Atunci când tot procesul decizional şi resursele într-un stat sunt concentrate doar în mâinile unor grupuri înguste de oameni sau instituţii şi când cea mai mare parte a populaţiei nu participă la luarea deciziilor în stat, corupţia, ineficienţa, sărăcia şi injustiţia sunt la ele acasă”, crede Tatiana Badan. Ea mai spune că o descentralizare veritabilă are loc dacă competenţele primăriilor, a consiliilor locale şi raionale sunt însoţite de alocări bugetare consistente. “Deşi acest principiu este prevăzut şi în Legea privind descentralizarea administrativă, el nu se respectă. Iată de ce, odată cu delimitarea competenţelor, trebuie aprobat şi mecanismul de acoperire financiară”, menţionează preşedintele CALM.
De altă parte, Silvia Ţurcanu, primar de Chişcăreni, r-nul Sângerei, susţine că principalul scop al descentralizării este de a oferi servicii publice de calitate, la un preţ redus, concomitent cu modernizarea structurilor care furnizează aceste servicii. “Este important să deschidem întreprinderi în localităţi şi să colectăm mai multe impozite în bugetele locale. Acum, însă, nu putem acorda servicii calitative din cauza că nu avem fonduri suficiente”, conchide ea.
Unii experţi autohtoni vorbesc că, până în prezent, au avut loc anumite acţiuni de descentralizare, însă erau sporadice, ele urmând mai degrabă formularea de răspunsuri la presiunile externe şi au urmărit mai puţin un obiectiv strategic de reformă a statului şi societăţii.
Nereuşitele aşa-zisei prime etape de descentralizare în Moldova sunt recunoscute chiar şi de Executiv. În cadrul unei conferinţe internaţionale, care s-a desfăşurat recent la Chişinău, secretarul general al Guvernului, Sergiu Palihovici, a menţionat că procesul de reformă trebuie să fie mai coerent şi a dat asigurări că există o viziune clară despre modul în care ea trebuie să se desfăşoare, astfel încât către 2018, autorităţile publice să fie consolidate.
“Reforma de descentralizare poate fi promovată exclusiv sub semnul parteneriatului şi cooperării. Ne convingem tot mai mult că este o reformă atât de complexă care vizează Guvernul şi toate autorităţile locale, încât solicită neapărat şi susţinerea populaţiei şi a societăţii civile, dar şi a partenerilor noştri”, a spus Palihovici.
Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova care implementează proiecte în domeniul descentralizării, cum ar fi PNUD, cred că Guvernul ar trebui să facă paşi mai siguri pentru dezvoltarea localităţilor. “Această reformă poate fi urnită din loc dacă se trece la o altă etapă. Vorbesc despre reforma administrativ-teritorială. Desigur, e o procedură complexă şi foarte costisitoare, însă este extrem de importantă dacă dorim o descentralizare reală şi eficientă a autorităţilor publice locale”, susţine Narine Sahakyan, reprezentant-adjunct, PNUD Moldova.
Reforma de descentralizare rămâne iminentă, în condiţiile în care multe localităţi rurale sunt mici, iar primăriile nu au suficiente resurse umane şi financiare pentru a asigura servicii de calitate. Experţii spun că întreţinerea acestor administraţii locale se face la costuri de cinci ori mai mari pe cap de locuitor decât în oraşe.
Lilia Platon
