Subiecte ce ţin de problemele şi provocările privind exportul de fructe moldoveneşti, dar şi lacunele care împiedică fructele autohtone să fie mai competitive pe pieţele externe, au fost discutate în zilele de 6-7 decembrie, în cadrul Conferinţei Naţionale Businessul Fructelor în Republica Moldova, desfăşurată la Costeşti, Ialoveni.
Evenimentul a întrunit mai mult de 150 de pomicultori din toate regiunile ţării, precum şi experţi în domeniul producerii fructelor şi comercianţi din Olanda, Italia, Germania, Austria, Israel şi România.
Prezent la eveniment, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Mediului, Nicolae Ciubuc, a menţionat că sectorul de fructe din R. Moldova este unul foarte important şi reprezintă un domeniu cu valoare adăugată, cu dinamică pozitivă în dezvoltare şi care înregistrează creşteri a volumului de producţie de la an la an. “Cu regret, recolta bogată din acest an a influenţat negativ producătorii mici, care au capacităţi reduse de investire în infrastructura de post recoltare, procesare şi de accesare a pieţelor noi de desfacere. Astfel că aceştia s-au confruntat cu dificultăţi în comercializarea producţiei lor şi au avut preţuri mici la producţia vândută”.
Nicolae Ciubuc a afirmat că, deocamdată, R. Moldova nu dispune de suficiente capacităţi de depozitare şi de ambalare şi nu face faţă volumului în creştere a producţiei de fructe. “Dacă anul acesta ar fi fost mai multe depozite frigorifice, cu siguranţă, nu ne-am fi ciocnit cu problema comercializării fructelor. Capacitatea actuală de depozitare a fructelor în frigidere este la moment de 200-220 mii tone. Pe de altă parte, situaţia dificilă din acest an, în ceea ce priveşte comercializarea merelor moldoveneşti, a fost dictată şi de preţul la concentratul de suc, determinat de pieţele internaţionale, care a scăzut practic de trei ori”, a precizat oficialul.
Potrivit ministrului, este necesar de a face anumite concluzii în urma situaţiei create în acest an la comercializarea fructelor, de a pune mai mult accent pe infrastructura de post recoltare şi de a dezvolta capacităţile de procesare a fructelor. Totodată, trebuie modificată platforma ce ţine de majorarea subvenţiilor pentru construcţia depozitelor. De asemenea, este nevoie de a creşte productivitatea plantaţiilor multianuale şi de a cultiva produse cu valoare adăugată.
La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct, Iurie Fală, a subliniat că piaţa principală de desfacere pentru exportul fructelor moldoveneşti rămâne Federaţia Rusă, însă România a devenit a doua destinaţie importantă pentru fructele şi strugurii moldoveneşti. “În zece luni ale anului 2018, pe piaţa românească au fost exportate peste 8600 tone de prune, în creştere cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”. Conform datelor preliminare, în anul curent au fost recoltate circa 15 mii tone de prune, dintre care mai mult de 10 mii tone au fost exportate pe piaţa comunitară, depăşind contingentele tarifare. Totodată, au fost efectuate livrări de prune şi către Polonia, şi Cehia.
“Am reuşit să identificăm şi alte pieţe interesante pentru producătorii noştri cum ar fi Germania, Irak şi Austria, unde au fost exportate cantităţi importante de fructe, ceea ce este un fapt foarte îmbucurător”, a spus Iurie Fală.
În context, directorul executiv al Asociaţiei Moldova Fruct, a subliniat că producătorii moldoveni mai au de lucrat la sortimentul de fructe, care trebuie să corespundă cerinţelor solicitate pe pieţele-ţintă şi preferinţelor consumatorilor. La fel, sunt necesare investiţii pentru implementarea tehnologiilor inteligente, ce presupun obţinerea unor recolte înalte cu investiţii mici.
În cadrul conferinţei au fost abordate subiecte ce ţin de tehnologii şi inovaţii în producerea fructelor, abordări noi în domeniul fertilizării, irigării şi protecţiei integrate contra bolilor şi dăunătorilor, inovaţii în tehnologiile post-recoltare şi procesare a fructelor.
Eugeniu Gudumac, reprezentant al Proiectului Agricultura Performantă în Moldova, a precizat că în cadrul conferinţei au fost prezentate zece soiuri de perspectivă de mere, care prezintă interes pentru producătorii moldoveni, sunt solicitate pe pieţele de export şi dau roadă în primul an de plantare. Este vorba de soiuri noi, în special de culoare roşie întunecată, precum: Fuji Kiku, Red Chief, King Roat, Jeromine, Gala Dark Baron ş.a.
“Sunt soiuri de productivitate înaltă, care permit după primul an de plantare obţinerea unei recolte de 2-5 tone/hectar, după al doilea an – 15-20 de tone/ha, iar după trei ani – circa 40 tone/hectar. Aceste soiuri moderne permit ca într-o perioadă scurtă de timp să fie obţinută o producţie înaltă, cu gust deosebit şi de calitate, care sunt solicitate în special pe pieţele europene, a adăugat Eugeniu Gudumac.
Printre participanţii străini prezenţi la Conferinţa Naţională Businessul Fructelor s-a numărat şi Kurt Halder, reprezentantul unei companii importatoare de fructe şi legume proaspete din Germania, dispusă să importe fructe moldoveneşti începând cu anul viitor.
Kurt Halder a precizat că a venit în R. Moldova după ce anul trecut a văzut pe rafurile unui market din străinătate prune moldoveneşti şi a rămas impresionat de calitatea lor. “Am avut întâlniri cu mai mulţi producători moldoveni de prune şi am constatat că prunele voastre sunt de calitate. Compania pe care o reprezint este dispusă să semneze un contract pentru importul în anul 2019 a circa 60 tone de prune moldoveneşti”, a spus Kurt Halder.
Aceeaşi sursă a precizat că firma germană este interesată şi de importul de cireşe de soiuri tardive produse în Moldova.
În prezent în R. Moldova există 137 mii de hectare de plantaţii pomicole, care generează un volum de peste 700 mii tone de fructe. Astfel, Moldova deţine: 52 mii hectare de meri, 22,5 ha de pruni, 7,8 ha de piersic, 9,1 ha de cireş/vişin şi 4,2 ha de cais. Anul acesta, producătorii de fructe au obţinut cea mai mare recoltă de mere de la independentă – 600 mii de tone. În total, au fost recoltate 115 mii tone de prune, 19,5 mii tone de cireşe, 16 mii tone de caise şi 8 mii tone de piersici.
Lilia Alcază
