Proiectul Legii privind fondurile de pensii facultative, elaborat de Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) menit să impulsioneze crearea şi dezvoltarea unui sistem alternativ de pensii, se află acum spre examinare la Guvern. Am discutat cu Raisa Andronic, director adjunct, Direcţia generală plasamente colective şi microfinanţare, CNPF, despre principalele prevederi ale acestui proiect.
– Dna Andronic, care au fost premizele pentru elaborarea unui nou proiect de lege privind fondurile nestatale de pensii? De ce Legea din 1999 nu a funcţionat, care au fost carenţele acesteia?
– Republica Moldova se caracterizează, momentan, doar printr-un sistem public de pensii (pilonul I). Legea cu privire la fondurile de pensii facultative, în vigoare de la 25.03.1999, conţine prevederi despre modul de constituire, funcţionare şi încetare a activităţii fondurilor nestatale de pensii, cu statut de organizaţii necomerciale. Însă, legea existentă are multe lacune, unele prevederi sunt depăşite de timp şi creează dificultăţi în activitatea fondurilor. De asemenea, lipsesc şi actele normative subordonate legii, care trebuiau elaborate în termen de 3 luni din data intrării în vigoare. Această situaţie generează riscuri suplimentare atât pentru fonduri, cât şi pentru participanţii acestora. Anume din cauza cadrului legal învechit, dar şi din lipsa unui interes real al publicului, cele trei fonduri nestatale de pensii înregistrate oficial nu şi-au putut desfăşura activitatea.
Elaborarea proiectului de Lege cu privire la fondurile de pensii facultative a fost impusă de necesitatea reformării cadrului legal existent şi conformarea la cele mai bune practici internaţionale. Sperăm că odată cu aprobarea unei noi legi, care modifică radical abordarea faţă de acest tip de fonduri, va creşte şi interesul participanţilor pieţei financiare.
– De ce Republica Moldova are nevoie de un sistem de pensii privat?
– Actualul sistem de pensii este unul distributiv, fără alte componente de acumulare, aceasta fiind limita inferioară a sistemului. Presiunile financiare asupra sistemului de pensii, cauzate de schimbările demografice din ultimele decenii generează necesitatea completării cu un sistem prin acumulare, bazat pe contribuţii individuale şi administrat de sectorul privat. Este o tendinţă firească.
Dezvoltarea pensiilor suplimentare va avea ca efect posibilitatea persoanelor în etate să-şi menţină un anumit standard de viaţă şi la vârsta pensionării. Spre deosebire de sistemul de stat, bazat pe solidaritatea între generaţii, unde nu există conturi individuale, iar banii sunt plătiţi imediat pensionarilor actuali, fără a se face plasamente financiare, noile fonduri de pensii urmează a fi constituite prin contribuţiile individuale ale participanţilor, fiind administrate de către societăţi private. Fiecare persoană va primi în final atât cu cât a contribuit pe parcurs şi, în plus, câştigurile acumulate prin investirea banilor. Astfel, sistemul privat de pensii are câteva avantaje faţă de cel public: banii participanţilor sunt investiţi pe termen lung, în loc să fie cheltuiţi imediat, iar participanţii au drept de proprietate asupra contului personal în care li se acumulează bani pentru pensie.
– Ce schimbări esenţiale va aduce o nouă lege?
– Noul proiect de Lege cu privire la fondurile de pensii facultative îşi propune să impulsioneze dezvoltarea sectorului fondurilor de pensii facultative, să promoveze încrederea publicului în fondurile de pensii facultative şi să ridice nivelul de protecţie a defalcărilor efectuate în fondurile de pensii facultative, cât şi conformarea la reglementările Uniunii Europene.
Toate părţile interesate de furnizarea de pensii facultative prin constituirea societăţilor de pensii vor putea beneficia de oportunitatea de a constitui fonduri de pensii facultative. Există, de asemenea, posibilitatea de a constitui un fond de pensii prin obţinerea licenţei de prestatori de servicii pentru gestionarea activelor fondului de pensii de către societăţile de investiţii şi companiile de asigurări.
– Dar este suficient să adoptăm o lege pentru a implementa un sistem facultativ de pensii? Poate e nevoie şi de o reformă fiscală? Sau noul proiect de lege prevede stimulente fiscale din partea statului ca să crească participarea atât din partea angajatorilor, cât şi a salariaţilor la fondurile private de pensii?
– Printre cauzele de imperfecţiune a cadrului regulatoriu se constatată şi imperfecţiunea pârghiilor fiscale, legate de activitatea fondurilor nestatale de pensii. Deşi, conform Codului Fiscal, în redacţia actuală este deductibilă de la plata impozitului pe venit, atât pentru angajat cât şi pentru angajator, suma ce nu depăşeşte 15% din venitul câştigat de persoana fizică în anul fiscal, aceste facilităţi nu sunt suficiente pentru stimularea contractării pensiilor private. De asemenea, valoarea contribuţiilor la un fond de pensii este inclusă în baza de calcul a contribuţiilor la asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală obligatorie. Prin urmare, este necesar să existe o deductibilitate totală a contribuţiilor la un fond nestatal de pensii, astfel cum practică şi alte state cu pensii facultative, şi anume: scutirea contribuţiilor plătite de la plata impozitului pe venit, a contribuţiilor la sistemul public de asigurări sociale şi a asigurărilor medicale obligatorii.
De regulă, în ţările în care situaţia demografică este nefastă, iar bugetul de asigurări sociale de stat nu poate asigura o pensie decentă, facilităţile fiscale sunt existente şi la etapa de plată a pensiei. Aceasta se referă numai la plăţile efectuate sub formă de pensii şi nu altele, ca de exemplu: restituiri din întreruperea contractului până la deschiderea dreptului la pensie. Astfel, are loc stimularea acumulărilor prin economisire şi realizarea scopului de bază al Legii – plata pensiei suplimentare.
CNPF a iniţiat propuneri de modificare a legislaţiei fiscale în vederea majorării cotei deduse din contribuţiile achitate la fondurile de pensii facultative, scutirea acestor contribuţii de la plata impozitului la sistemul public de asigurări sociale şi asigurări medicale obligatorii (pentru persoane juridice şi fizice), precum şi deductibilitatea totală a plăţilor efectuate sub formă de pensii, aşa cum practică şi alte state cu sisteme dezvoltate de fonduri private.
– În opinia Dvs., cât timp ar putea lua aplicarea unui sistem multi-pilon în sistemul pensiilor?
– Este evident că nu se poate vorbi de o anumită dată, atâta timp cât Legea nu este în vigoare şi, deci, nu este funcţională. Proiectul legii se află în examinare la Guvern şi sperăm că va fi aprobat şi remis Parlamentului în timpul cel mai apropiat.
Vreau să menţionez că proiectul prenotat vizează doar fondurile de pensii cu participare benevolă (pilonul III după principiile de clasificare acceptate de Banca Mondială). CNPF optează pentru lansarea în Republica Moldova a fondurilor de pensii private cu participare obligatorie (pilonului II după aceeaşi clasificare), unul din motive fiind şi faptul că veniturile mici ale populaţiei nu încurajează cetăţenii să participe la fondurile de pensii facultative. În acest sens, este necesară reformarea substanţială a sistemului public de asigurări sociale, prin crearea şi dezvoltarea fondurilor private de pensii cu participare obligatorie care vor gestiona o parte din contribuţiile de asigurări sociale, în condiţiile unui control public transparent şi eficient asupra gestionării acestora. Schimbarea sistemului de pensii de la sistemul de tip redistributiv (actual) către sisteme cu capitalizare, va genera o proporţie mai mare a pensiilor plătite din economii care au fost investite în active financiare.
– Cine va putea administra un fond de pensii facultativ şi ce schemă va fi aplicată pentru a plăti contribuţiile în acest fond?
– Administrarea activelor fondurilor de pensii facultative va putea fi efectuată de o societate de pensii – societate pe acţiuni constituită exclusiv în scopuri de colectare a contribuţiilor, administrare şi investire a activelor fondurilor de pensii facultative sau de către o societate de investiţii, participant profesionist pe piaţa de capital sau de către o societate de asigurări, care deţine licenţă conform legislaţiei în domeniul asigurărilor.
Pentru a maximiza rata profitului, toţi angajatorii pot să crească productivitatea prin utilizarea mai multor instrumente de fidelizare a angajaţilor, dintre care cel mai modern şi eficient este participarea angajatorului la pensia angajatului. Pentru angajatori, pensia facultativă poate reprezenta un instrument eficient de motivare a salariaţilor şi de management a resurselor umane, dar şi o soluţie avantajoasă din punct de vedere fiscal – deductibilitatea contribuţiilor defalcate în fondurile de pensii. Astfel, statul încurajează angajatorii să contribuie pentru angajaţii proprii la fondurile de pensii facultative.
Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuţiilor voluntare ale angajaţilor şi/sau angajatorilor. Cu cât contribuţia la pensia facultativă e mai mare, cu atât pensia poate fi mai mare. Fiecare participant decide fondul de pensii la care contribuie, precum şi mărimea contribuţiei, încheind un act individual de aderare la fond. Contribuţiile se reţin şi se virează de către angajator, odată cu contribuţiile de asigurări sociale obligatorii sau de către participant, în contul fondului de pensii specificat în actul individual de aderare. Contribuţia poate fi împărţită între angajat şi angajator potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de muncă sau, în lipsa acestuia, pe baza unui proces-verbal încheiat cu reprezentanţii angajaţilor sau negociată în mod individual.
– Care va fi siguranţa pentru deponenţi că aceste fonduri nu vor “dispărea” după un anumit timp?
– Există multiple păreri precum că acesta este cel mai nepotrivit moment pentru lansarea fondurilor de pensii. Unii invocă experienţa tristă a fondurilor de investiţii din anii ‘90, alţii – prezenţa efectelor crizei economice declanşate care se vor resimţi, conform pronosticurilor, cel puţin, încă 3-4 ani. Însă CNPF va continua procesul de elaborare şi definitivare a cadrului legal necesar pentru dezvoltarea sectorului respectiv, acordând o mare atenţie protecţiei participanţilor şi beneficiarilor.
Astfel, în scopul limitării riscurilor şi asigurării redresării situaţiei financiare a fondului de pensii facultative, proiectul cuprinde măsuri de remediere şi administrare specială, sunt oferite detalii cu privire la măsurile de supraveghere şi control, iar în baza constatărilor pot fi impuse linii directoare şi măsuri pentru corectarea neregulilor. Ca o ultimă măsură intervine administrarea specială, ca rezultat a retragerii autorizaţiei fondului de pensii sau licenţei administratorului.
Totodată, urmează a fi constituit Fondul de garantare a contribuţiilor în sistemul de pensii facultative, reglementat şi supravegheat de CNPF, care va avea menirea să compenseze pierderile participanţilor şi beneficiarilor fondurilor de pensii facultative în cazul imposibilităţii asigurării lor de către administratori sau furnizorii de pensii facultative. Existenţa unui astfel de fond este necesară pentru a asigura securitatea mijloacelor defalcate în fondurile de pensii facultative şi se constituie din contribuţiile administratorilor şi furnizorilor fondurilor de pensii.
– Vă mulţumim pentru explicaţiile acordate!
Lilia Platon
