Radu Hanga: Scopul Bursei de la Chişinău va fi similar cu al Bursei de la Bucureşti – sprijinirea dezvoltării companiilor

„Capital Market”: Este un lucru foarte benefic că Bursa de Valori Bucureşti vine pe piaţa din Republica Moldova. Ne puteţi spune pe ce platformă vor fi efectuate tranzacţiile? Ce vom putea cumpăra sau vinde la Bursa de Valori: acţiuni ale companiilor locale sau ale celor de la Bucureşti? De asemenea, din câte ştim, legislaţia UE în domeniu este mai complexă decât cea din Moldova. Cum decurge procesul de armonizare a legislaţiei din Republica Moldova cu cea europeană?

Anca Dragu: Legislaţia trebuie armonizată, iar în 2-3 ani va fi aceeaşi. Recent, la Bruxelles, s-a finalizat procedura de screening bilateral pe piaţa financiară, iar Comisia Europeană a adresat multe întrebări colegilor de la Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi de la Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) pe acest subiect. De asemenea, s-a discutat despre calendarul implementării directivelor din acest domeniu. În acest mod, Republica Moldova va adopta legislaţia unei pieţe foarte mari şi se va putea conecta la o piaţă vastă.

O piaţă este importantă şi funcţio­nală atunci când are mulţi jucători, asigură lichiditate. Dacă merg pe piaţa de capital şi cumpăr pe bursă acţiuni de 1000 de lei, trebuie să ştiu că dacă vreau să le vând peste o lună de zile – am cui să le vând, există o cerere acolo. Aceasta înseamnă număr semnificativ de participanţi care să vândă şi care asigură un număr mare de tranzacţii. În acest moment, în Republica Moldova, numărul de tranzacţii şi numărul de participanţi sunt extrem de reduse, nu este lichiditate. Deci, dacă cumperi acum, nu prea ai cui să vinzi. Nu este o opţiune să investeşti în bursă. Dacă la Bucureşti anul trecut au fost 2 milioane de tranzacţii, în Republica Moldova sunt 200-300 de tranzacţii pe an. Adică, dacă cumperi pe piaţa de la Bucureşti, sunt zeci de mii de cumpărători care pot intra cu tine în contact şi ai cui vinde.

Vreau să văd această piaţă dezvoltată, cu toate formele de finanţare disponibile în economie. Economia trebuie să crească sustenabil, iar aceasta presupune o expansiune a afacerilor, a antreprenoriatului şi o creştere a puterii de cumpărare. Oamenii trebuie să ajungă la un nivel mai înalt de venituri şi de cunoştinţe economice, astfel încât să poată accesa sectorul bancar mai uşor. Despre acest lucru – educaţia financiară – discutăm foarte mult.

– De ce nu dezvoltaţi Bursa de Valori din Moldova? Ea nu se va închide din cauza faptului că Bursa de Valori Bucureşti vine în Moldova?

Anca Dragu: Această bursă se dezvoltă, dar pentru a avansa, avem nevoie atât de cunoştinţe, cât şi de capital. Există însă un alt aspect important: dacă vrei să listezi o companie pe o piaţă care are 1000 de participanţi şi 300 de tranzacţii pe an, cine va cumpăra acţiunile respective?

– Ce relaţie există între Depozitarul Central Unic şi Bursa de Valori Bucureşti? Vor fi anumite modificări în acest segment?

Anca Dragu: Există relaţii între Depozitarul din Moldova şi cel din România, iar aceste relaţii vor trebui ajustate pe măsură ce vor apărea noi listări, inclusiv listări duale. Totuşi, o astfel de colaborare există deja. De exemplu, încă de anul trecut am devenit parte şi din reţeaua europeană a depozitarilor. Aşadar, trebuie să ne aliniem la cele mai bune practici internaţionale. Numai în acest mod vom putea oferi firmelor din Republica Moldova o şansă reală.

– Brokerii care lucrează la Bursa de Valori Bucureşti, vor trebui să primească licenţă pentru a activa în Republica Moldova?

Anca Dragu: Va trebui să studiem legislaţia şi să o ajustăm, dacă va fi necesar. Este un proiect susţinut de BERD, în cadrul căruia bursele mai mici colaborează cu bursele mai mari, deoarece o bursă dintr-o ţară cu o economie mai restrânsă nu poate ajunge niciodată la nivelul bursei precum Stockholm Stock Exchange.

– Consideraţi că Bursa de Valori a Moldovei, existentă de 30 de ani, funcţionează bine?

Dumitru Alaiba: În ultimele decenii, schimbările au fost atât de mari, iar noi am rămas mult în urmă în acest domeniu, încât este esenţial să recuperăm terenul pierdut. Bursa de Valori Bucureşti oferă o entitate nouă cu cea mai mare bursă din regiune, după Polonia şi Austria. Ea dispune de know-how, resurse umane, surse de investiţii, software şi sisteme IT de ultima generaţie ş.a. Această colaborare ne oferă oportunitatea de a evita reinventarea roţii, permiţându-ne să dezvoltăm o bursă locală, o companie locală cu acţionariat din partea Bursei de Valori Bucureşti.

De ce este acest lucru atât de important? Economia noastră se confruntă cu multe constrângeri care o împiedică să crească mai rapid, iar lipsa unei pieţe de capital mature şi dezvoltate reprezintă unul dintre aceste blocaje. Fără o alternativă la împrumuturile bancare şi fără un loc civilizat în care antreprenorii să poată întâlni investitorii, pierdem oportunităţi. Multe companii nu au o altă opţiune decât împrumuturile bancare pentru a-şi finanţa noi investiţii. Antreprenorii ar putea să se dezvolte mai rapid şi să atragă resurse investiţionale dacă ar exista o platformă mai avansată, un loc de întâlnire. Iar acest loc este oferit de Bursa de Valori.

Desigur, acesta nu este singurul blocaj sau singura problemă structurală a economiei noastre. Le abordăm pe toate pe rând şi încercăm să rezolvăm problemele legate de productivitate, birocraţie, piaţa muncii şi conexiunea dintre sistemul educaţional şi piaţa muncii, astfel încât să răspundă nevoilor economiei. Avem multe provocări, dar accesul la capital şi la investiţii este cu siguranţă una dintre ele.

Pe de altă parte, un aspect foarte important este că fiecare cetăţean al nostru ar putea deveni investitor. Atât companiile, cât şi persoanele fizice ar avea o alternativă mai profitabilă la depozitele bancare, care sunt, de fapt, cel mai puţin rentabile investiţii. Fiecare cetăţean poate alege un proiect sau o companie în care să investească, iar acest lucru este posibil doar într-un mod civilizat, prin intermediul unei burse. Astfel, putem transforma cât mai mulţi oameni în investitori, iar toţi să aibă de câştigat: antreprenorul se dezvoltă şi îşi finanţează investiţiile, iar cetăţeanul-investitor obţine un profit sănătos, mult mai rapid şi cu o creştere mult mai mare decât din împrumuturile bancare.

– Capacitarea Bursei de Valori Chişinău – ce s-a întâmplat până acum şi de ce este necesară o resuscitare a acesteia, până la urmă?

Radu Hanga: Vin dintr-o piaţă similară cu cea din Republica Moldova şi am crescut profesional în cadrul Băncii Transilvania, care este o bancă locală. Ştiu ce înseamnă efortul de a dezvolta o companie locală şi de a o sprijini în competiţia cu jucătorii străini. La Bursa de Valori Bucureşti (BVB), mă uit la discursul meu şi îmi este greu să nu fiu consistent cu acest mesaj atunci când vin la Chişinău.

Aşadar, ce face Bursa de Valori Bucureşti? În primul rând, sprijină companiile locale să se dezvolte. Când ajung la Chişinău, voi spune acelaşi lucru. De aceea discutăm acum despre înfiinţarea unei Burse de Valori la Chişinău, care să sprijine dezvoltarea companiilor moldoveneşti.

În ceea ce priveşte investitorii, mă concentrez foarte mult pe investitorii locali. Dacă acum 5 ani aveam 23 de mii de conturi deschise la Bursa de Valori Bucureşti, anul 2024 a început cu 226 de mii de conturi. Mă uit cu mare atenţie la investitori locali români care îşi deschid conturi la Bursă. De ce? Dintr-un motiv simplu: încercăm să poziţionăm Bursa de Valori Bucureşti pe hartă. Mi-e greu să concurez cu Deutsche Börse, cu London Stock Exchange, pentru că, dacă mă poziţionez doar ca platformă de finanţare, evident că aceştia sunt mult mai mari decât noi. Dacă poziţionez Bursa ca şi platformă de comunicare, ea devine o scenă pe care companiile locale vor să vină, se urcă şi devin vizibile. Valoarea acestei scene este dată de audienţă, de numărul de oameni care sunt prezenţi. Rolul meu ca Bursă este să atrag cât mai mulţi investitori, pentru că o companie care vine la bursă să fie vizibilă pentru cât mai mulţi dintre aceştia. Şi investitorii nu vin doar pentru a cumpăra acţiuni, ci şi pentru a vedea produsele companiei.

Acesta este rolul unei burse: să aducă pe scenă produsele locale. Atunci când investitorii locali încep să cumpere acţiuni ale unei companii locale, ei ajung, într-un final, să cumpere şi produsele acesteia, pentru că, în esenţă, devine şi compania lor. Acesta este şi motivul pentru care colegii şi prietenii din Moldova au venit cu ideea de a construi ceva. Prima idee a venit de la Chişinău, nu de la noi. Ei au spus că piaţa din Moldova este prea mică şi au dorit să aducă companiile moldoveneşti să fie listate pe bursa de la Bucureşti. Răspunsul nostru a fost că nu credem că aceasta ar fi cea mai bună variantă, ci că ar fi mai bine să aveţi o bursă propriu-zisă acolo. De asemenea, credem că este important ca statul să fie implicat în acest proiect. De ce? Pentru că în toată Europa Centrală şi de Est, bursele sunt, în general, naţionale, iar rolul lor principal este să sprijine companiile locale. Iar rolul statului este să susţină şi să dezvolte economia locală. Poţi dezvolta economia locală fără companii locale? Este dificil. Aşadar, bursa şi statul au, într-un fel, un interes comun.

Am pornit de la ideea ca este important ca statul să fie implicat în acest proiect şi ne-am bucurat să avem un răspuns, chiar şi preliminar, pozitiv în această privinţă. Există intenţia statului moldovean de a investi în Bursa de Valori de la Chişinău. Din acest punct de vedere, va fi un pas înainte faţă de cealaltă bursă, care, deşi este tot o bursă a Moldovei, nu are nicio implicare a statului. În cazul nostru, va fi o construcţie în care statul moldovean va avea un cuvânt de spus.

În plus, nu ne dorim să fim singuri în această „poziţie”. Dacă vrem să construim ceva durabil aici, este esenţial să avem o tracţiune locală puternică. De aceea, dorim să avem parteneri locali importanţi, nu doar statul, ci şi în sectorul companiilor: bănci şi mari companii moldoveneşti. Suntem în discuţii pentru a construi o structură de acţionariat care să includă şi companii moldoveneşti, astfel încât şi acestea să fie prezente în bursă. Aşadar, scopul nostru este să realizăm o construcţie în care, desigur, aducem know-how, tehnologii şi capacitatea noastră de dezvoltare, dar dorim să o facem aici, împreună cu partenerii locali.

Nu am venit aici pentru a aduce companiile româneşti să se tranzacţioneze în Moldova, pentru că nu ar adăuga neapărat o mare valoare pentru noi.

Dacă privim Europa Centrală şi de Vest, fluxurile de capital între pieţe sunt destul de limitate. De regulă, investitorii investesc local, în companii şi branduri pe care le cunosc. Iar dacă decid să investească pe pieţele globale, se orientează spre nume de referinţă, precum Google, Amazon sau Tesla. Practic, se duc direct în “Liga mare”, iar circulaţia de capital între pieţe, cel puţin în cazul investitorilor persoane fizice, nu este foarte mare.

La noi, ceea ce ar putea ajuta ar fi brandurile cunoscute pe ambele pieţe. De exemplu, compania moldovenească Purcari, care face parte din indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti, este foarte tranzacţionată, pentru că este un brand cunoscut pe piaţa din România, fiind prezent pe toate rafturile. Eu leg foarte mult Bursa de brandurile locale vizibile. Uitându-mă la piaţa din România, mi-aş dori să văd listate acolo toate brandurile locale importante şi cunoscute, pentru că fiecare brand care intră pe bursă aduce cu el 5 mii, 10 mii de oameni care vor să investească. Şi atunci când un român sau moldovean investeşte la bursă într-o companie, nu va rămâne doar cu acea companie, ci va investi şi în alte 10 companii. Aşa se dezvoltă lucrurile, aşa se construiesc.

Suntem la începutul unui proces, iar declanşatorul acestuia este intenţia guvernului Moldovei, care cred că a ajuns la un anumit nivel de aprobare, de a participa la construcţia acestui proiect. Asta înseamnă că, de fapt, abia acum începem procesul formal de a obţine angajamentele locale, adică să convenim cu partenerii locali implicarea lor în acest proiect.

Bursa de Valori Bucureşti administrează piaţa, dar ca şi companie este listată pe Bursă şi are 7 mii de investitori. Aşadar, o decizie de acest tip, o investiţie în Moldova, presupune şi pentru noi un proces de aprobare pe care va trebui să-l parcurgem.

NewsMaker: Când va fi lansată Bursa de Valori Chişinău? Aţi putea numi o dată aproximativă când cetăţenii vor putea investi în companii locale?

Radu Hanga: În mod normal, ar trebui să finalizăm partea de construcţie în prima jumătate a anului, după care va trebui să trecem prin procesul de autorizare cu autoritatea de supraveghere din Republica Moldova. Aşdar, în funcţie de cât de repede va decurge acest proces şi de cât de repede vom reuşi să formăm echipa, dar, desigur, mai sunt şi alte lucruri de făcut.

Capital Market: Dacă vorbim despre o platformă nouă de bursă, o parte din acţiuni vor fi deţinute de Bursa de Valori Bucureşti, o altă parte va fi deţinută de stat, iar a treia parte va aparţine Bursei din Chişinău? Aţi făcut o estimare referitoare la numărul de companii locale de pe piaţa Moldovei care corespund cerinţelor pentru a fi listate pe această bursă?

Radu Hanga: În ceea ce priveşte acţionarii, aceştia vor fi nume cu care atât guvernul Moldovei, cât şi noi suntem confortabili să ne asociem, adică vor fi nume familiare pentru voi. Mă aştept să fie bănci mari din Moldova, pentru că, la fel ca în România, tranzacţionarea la bursă se face prin intermediari, fie firme de brokeraj independente, fie grupuri financiar-bancare. În România, băncile sunt şi intermediari la Bursă, adică oferă clienţilor lor acces la tranzacţionare, dar sunt şi investitori pe bursă. Aşadar, privind spre Moldova, mă aştept ca, pe lângă Bursa de Valori Bucureşti şi guvernul Moldovei, să avem şi băncile mari din Moldova, poate şi asigurători, poate chiar 2-3 nume importante de companii moldoveneşti.

Capital Market: Care sunt criteriile de listare pentru companii?

Radu Hanga: În ceea ce priveşte Bursa de Valori Bucureşti, pot să vă spun că aceste criterii sunt destul de accesibile.

Trebuie să facem o distincţie importantă: Bursa de Valori ca entitate de administrare şi piaţa bursieră pe care se tranzacţionează acţiunile. Bursa de Valori Bucureşti administrează două pieţe: piaţa principală şi piaţa Aero. Piaţa Aero este destinată companiilor mai mici, aflate în faze incipiente de dezvoltare, în timp ce piaţa principală se adresează companiilor deja mature şi cu o dezvoltare mai avansată.

Dacă ne referim la criteriile de admitere, acestea sunt destul de relaxate şi în cazul nostru. Astfel, pe piaţa Aero, cerinţa pentru capitalizarea anticipată este de minimum 250 de mii de euro, iar pe piaţa principală aceasta trebuie să fie de cel puţin 1 milion de euro. Pe piaţa principală există şi o categorie „premium”, unde capitalizarea minimă a companiilor care se listează trebuie să fie de 40 de milioane de euro. De asemenea, un alt criterui important este „free float”, adică procentul din companie care se tranzacţionează la bursă. De exemplu în cazul unei companii înfiinţate de o persoană fizică, adică o companie deţinută în totalitate de aceasta, pentru a se lista pe piaţa principală, una dintre cerinţele esenţiale este ca minimum 10% din acţiuni să fie tranzacţionate pe bursă. Astfel, fondatorul companiei va trebui să vândă cel puţin 10% din acţiunile sale pentru a le pune la dispoziţie pe piaţă. Această parte de 10% care nu este deţinută de acţionarul majoritar se numeşte „free float” – adică acţiunile tranzacţionate la bursă. De asemenea, bursa impune o dimensiune minimă a companiei, care nu este semnificativă în România şi presupun că nici în Moldova nu va fi. Astfel, accesul în piaţă va fi relativ simplu, din punct de vedere al dimensiunii, dar se va cere ca o parte din companie, un procent minim, să fie tranzacţionat pe bursă. În plus, există şi cerinţe suplimentare legate de guvernanţă şi comunicare.

Capital Market: Domnule Hanga, în afară de Purcari, care este considerat un „succes story”, mai există şi alte companii din Republica Moldova care s-au listat la Bursa de Valori Bucureşti? Şi, dacă da, care sunt obstacolele cu care se confruntă aceste companii? În cazul în care doresc să se listeze, dar nu reuşesc să îndeplinească anumite criterii, care sunt, de obicei, aspectele care trebuie îmbunătăţite pentru a putea face acest pas? Cu siguranţă, există o dorinţă de a investi în acest proces, însă probabil că există şi anumite ajustări care trebuie făcute. Care ar fi, din experienţa dumneavoastră, cele mai importante dintre aceste ajustări?

Radu Hanga: Acest proiect nu vizează companiile moldoveneşti care să se listeze la Bucureşti sau companiile româneşti în Moldova. Scopul nostru este să construim o bursă la Chişinău, dedicată pieţei din Republica Moldova, unde să fie listate companiile locale şi să atragem cât mai mulţi investitori moldoveni pentru a sprijini afacerile de aici.

– Cum poate o persoană obişnuită să investească în acţiunile companiilor moldoveneşti sau româneşti?

Radu Hanga: În primul rând, pentru a tranzacţiona la bursă, nu te conectezi direct la piaţă. Tranzacţiile sunt realizate prin intermediul unor brokeri autorizaţi, care sunt intermediari între investitor şi bursă. Aceştia îţi oferă acces la piaţă şi te ajută să efectuezi tranzacţiile de cumpărare sau vânzare a acţiunilor, respectând toate reglementările şi procedurile legale.

Dumitru Alaiba: Este evident că există o cerere reală pentru o bursă şi pentru alternative la depozitele bancare. Ultimul indiciu în acest sens este succesul emisiunii VMS. Ministerul Finanţelor nu se aştepta la o reacţie atât de mare, dar capacitatea de investiţie a persoanelor fizice a fost mult mai ridicată decât estimările lor. Au fost doar două emisiuni de VMS, dar acest succes arată potenţialul smnificativ al pieţei. Avem multe planuri pentru a dezvolta această piaţă, deoarece orice economie modernă are nevoie de acest tip de infrastructură în ecosistemul său financiar. De aceea, este posibil să implementăm şi măsuri fiscale pentru a face această activitate mai atractivă.

Eu, de exemplu, nu aş avea niciun dubiu că, atâta timp cât există dorinţă din partea fondatorilor şi acţionarilor, pe de o parte, şi a autorităţilor de reglementare, pe de altă parte, acest proiect va avea succes. Comportamentul oamenilor ne arată clar că există o nevoie reală pentru acest tip de soluţie. Ei caută alternative la împrumuturile bancare şi la depozitele tradiţionale. Au nevoie de un loc unde să poată investi într-un mod transparent şi civilizatat. În prezent, mulţi oameni aleg să cumpere apartamente pe care le închiriază. Fac acest lucru pentru că nu au o alternativă mai accesibilă pentru a-şi plasa acei 5-10 mii de euro într-o opţiune mai transparentă şi, poate, mai profitabilă.

Radu Hanga: Nu este pentru prima dată când cineva încearcă să dezvolte o bursă. Probabil s-au făcut încercări anterioare, dar nu au avut succes. În acest context, trebuie să ţinem cont de un anumit aspect esenţial: este nevoie de o masă critică pentru a avea o bursă modernă. Este nevoie de tehnologie de ultimă generaţie, de un sistem de tranzacţionare eficient şi de o anumită dimensiune a pieţei. De exemplu, la Bursa de Valori Bucureşti, veniturile anuale se apropie de 10 milioane de euro şi avem o echipă de 120 de oameni. Costurile de operare ale BVB sunt între 20 şi 30 de milioane de lei pe an. Practic, este un cost considerabil pentru a menţine aceste structuri funcţionale. Este clar că pentru a susţine o bursă, trebuie să ai o piaţă suficient de mare. Un avantaj semnificativ pentru piaţa din Moldova este proximitatea faţă de piaţa româneească, care deja are o masă critică, şi un sistem de tranzacţionare bine dezvoltat, ce poate fi utilizat pentru a sprijini dezvoltarea pieţei din Moldova.

– Juridic, va fi creată o nouă bursă sau va fi reformatată bursa actuală din Moldova.

Radu Hanga: Juridic, procesul nu presupune o construcţie complet nouă. Platforma despre care discutăm acum, pe care intenţionăm să o dezvoltăm, este o entitate existentă, înfiinţată acum aproximativ 15 ani. Bursa de Valori Bucureşti a fost deja participantă în acest proiect şi deţine 5 la sută din capital. Totuşi, până în prezent, aceasta nu a fost funcţională.

Capital Market: Nu ar putea exista o situaţie în care să avem două pieţe distincte: una „premium”, unde vor fi listate acţiunile unor companii mari precum Purcari, MAIB şi altele, şi una pentru întreprinderile mai mici? De asemenea, cum evaluaţi respectarea drepturilor acţionarilor minoritari? Credeţi că sunt în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene? Poate că în prezent nu sunt respectate pe deplin aceste drepturi în Moldova?

Radu Hanga: Nu este o piaţă unde să poţi spune că drepturile acţionarilor minoritari sunt respectate întotdeauna, iar în alte pieţe nu sunt. În realitate, sunt companii care respectă aceste drepturi şi altele care nu. Totuşi, dacă o companie vrea să crească şi să îşi maximizeze valoarea pe piaţă, este esenţial să respecte drepturile acţionarilor minoritari. Aceştia sunt cei care contribuie la creşterea valorii unei companiei.

– Pentru Dvs. e ok să vă asociaţi cu statul?

Radu Hanga: Este important să ai încredere. Dacă nu ai încredere în statul în care trăieşti şi în cei care îl administrează, poate ar fi mai bine să te gândeşti să te muţi într-un loc unde simţi că ai încredere. Este foarte dificil să trăieşti şi să activezi într-un ecosistem în care încrederea lipseşte.

– În discuţiile pe care le-aţi avut cu Banca Naţională a apărut întrebarea legată de limitele privind vânzarea pachetelor de acţiuni ale băncilor comerciale. Este Banca Naţională pregătită să majoreze această limită?

Radu Hanga: Eu aş considera aceasta o decizie care ţine strict de autorităţile din Moldova. Eu pot să vă împărtăşesc din experienţa României. În România există restricţii nu doar în sectorul bancar, ci şi în piaţa de capital şi în domeniul fondurilor de investiţii. De exemplu, pentru a cumpăra mai mult de 10% din acţiunile unei bănci, este necesar acordul Băncii Naţionale a României. În cele din urmă, fiecare stat îşi stabileşte propriile limite. Personal, m-aş întreba însă care e raţiunea limitei de 1%. Chiar crezi că poţi construi un sistem bancar cu deţineri de sub 1% în fiecare bancă?

– Dvs. aţi estimat câte companii din Moldova pot îndeplini criteriile pentru a fi listate la bursă?

Radu Hanga: La Bucureşti, în prezent, sunt listate aproape 400 de companii, dintre care 83 pe piaţa principală şi restul pe piaţa Aero. Dacă ne uităm la Moldova, având în vedere dimensiunea pieţei, putem estima că vor exista între 60 şi 80 de companii listate. Din acestea, poate 10-20 vor fi companii mari, precum băncile sau, de exemplu, Purcari, Cricova şi altele similare.

Dumitru Alaiba: Desigur, nu vom avea aici New York Stock Exchange, nu va fi o bursă gigantică şi nici nu acesta este scopul nostru, dar putem construi o bursă locală adaptată nevoilor economiei noastre. Motivaţia noastră, ca stat, este să dezvoltăm această componentă a ecosistemului pentru a sprijini companiile moldoveneşti şi a oferi investitorilor privaţi din Moldova – atât companii, cât şi persoane fizice – o opţiune şi o alternativă pentru a-şi proteja economiile. Şi acest obiectiv poate fi atins chiar şi cu un număr de 30 de companii listate.

Radu Hanga: Mai mult decât atât, acest proces creează o legătură între investitorii moldoveni, cetăţeni şi companiile din Moldova. E un fel de patriotism local, care contribuie la susţinerea economiei naţionale.

– Domnulele Alaiba, aţi evaluat cum mentalitatea colectivă a influenţat eşecul bonurilor patrimoniale şi cum acest lucru ar putea afecta încrederea cetăţenilor de a investi la bursă? Credeţi că există o anumită rezervă din partea oamenilor în acest sens?

Dumitru Alaiba: Aveţi dreptate că anumite lucruri nu au fost realizate corect, mai ales în anii `90, iar din păcate, nivelul de încredere în astfel de iniţiative poate fi scăzut pentru o parte din populaţie, din cauza experienţelor trecute şi a amintirilor pe care le avem. Totuşi, trebuie să ţinem cont şi de faptul că există generaţii mai tinere care nu au trăit aceleaşi experienţe. Republica Moldova este acum foarte diferită din punct de vedere al cadrului legislativ, al capacităţii de implementare şi de supraveghere faţă de ceea ce era în 1994. În plus, vom continua să progresăm şi să ajustăm sistemele noastre de reglementare şi verificare pentru a ne alinia la standardele europene. Aşadar, nu cred că trecutul legat de bonurile patrimoniale ar trebui să fie o îngrijorare majoră.

– Ce se va întâmpla cu Bursa de Valori existentă a Moldovei?

Radu Hanga: În prezent, Republica Moldova nu dipune de o bursă funcţională sau de o platformă de tranzacţionare activă. Există una, însă aceasta este operaţională doar din cauza reglementărilor care impun ca anumite tranzacţii să fie realizate prin intermediul bursei. Este o bursă deţinută de nişte acţionari, iar deciziile cu privire la direcţia de dezvoltare depind de aceştia. Din discuţiile pe care le-am avut cu aceşti acţionari, am înţeles că sunt încântaţi de perspectiva proiectului şi că au încredere că acesta va putea avansa.

– Aţi menţionat că vreţi să ajutaţi Moldova. Aş vrea să înţelegem dacă nu este vorba despre o miză economică semnificativă, ci mai degrabă despre o miză de imagine sau despre implicarea într-un proiect. Statul se va implica în acest proiect, aşa că dorim să înţelegem care este miza din punct de vedere economic şi, mai ales, cum se justifică utilizarea banilor publici, având în vedere că aceştia reprezintă bunul întregii populaţii?

Radu Hanga: Pasul pe care îl facem nu este unul să aducă un beneficiu direct Bursei de Valori Bucureşti. Focusul nostru este piaţa românească. La Bucureşti, discut despre Bursa de Valori Bucureşti şi despre companiile şi investitorii locali, iar când vorbim despre investitori străini, scopul nostru este să îi atragem pentru a investi în companiile româneşti. Este important să atragem bani din afaceri externe pentru a sprijini dezvoltarea companiilor locale.

Acelaşi mesaj îl avem şi pentru Chişinău. Scopul Bursei de Valori Chişinău este acelaşi cu al Bursei de la Bucureşti: să ajute companiile din Moldova să se dezvolte. Avem avantajul că suntem aproape şi putem pune în aplicare acest proiect. Este posibil ca fonduri de pensii sau fonduri de investiţii din România să fie interesate să investească în companii din Moldova, mai ales dacă există o platformă de tranzacţionare care să sprijine acest proces. Aşadar, este un proiect care va adăuga valoare local, în Moldova.

Material pregătit de Ghenadie Tudoreanu