Consumul alimentelor ecologice este o tendinţă tot mai actuală. Se pare că din ce în ce mai mulţi moldoveni înţeleg că produsele agroalimentare ecologice le pot asigura sănătatea. Noi, însă, credem că produsele ecologice pot da o doză bună de “sănătate” şi economiei naţionale.
În prezent, nimeni nu mai pune la îndoială că tehnologiile convenţionale practicate actualmente în lume afectează grav conţinutul de gluten, proteine, conţinutul de amidon şi raportul dintre diferiţi acizi în grăsimi. Toate acestea conduc la reducerea siguranţei alimentelor şi se materializează în diverse patologii: obezitate, hipertensiune, hepatite, cancer etc.
Cercetările în domeniu atestă că în comparaţie cu secolul XIX, conţinutul de gluten în grâu este cel puţin de două ori mai mic (iar în multe cazuri şi de 3-4 ori). Astfel, efectul energetic care acum un secol era asigurat de o felie de pâine, actualmente este asigurat de 4-5 felii, ceea ce sporeşte cantitatea de pâine utilizată în alimentaţie. În rezultat creşte presiunea asupra unor organe, condiţionând apariţia diferitor boli, chiar foarte grave. Riscuri de acest fel persistă şi în alte produse.
Expertul independent, Olesea Fortuna, este de părere că “ceea ce consumăm contează foarte mult”. Studiile au demonstrat că în ultimii ani, valoarea nutritivă a produselor alimentare a scăzut cu 27%, în timp ce valoarea calorică a acestora este în creştere”. Asta înseamnă că oamenii consumă tot mai multe produse care îngraşă, dar că acestea au un aport energetic scăzut pentru organism. Cu alte cuvinte, mâncăm alimente care abundă în deşeuri (adaosuri chimici, coloranţi, conservanţi etc.), care ne poluează organismul, în timp ce noi pretindem că vrem să fim sănătoşi”, susţine Olesea Fortună.
Spre regret, în R. Moldova aspectul ce ţine de valoarea nutritivă a produselor alimentare nu este supravegheat, la moment, de vreo instituţie de stat.
Angela Chiriac, şefa Direcţiei supravegherea comerţului, distribuţiei şi consumului produselor de origine animală din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), susţine că această latură a calităţii “este, practic, decăzută din vizorul factorilor responsabili de calitatea produselor şi urmează a fi luată la control în cel mai apropiat timp. În proces de elaborare se află un concept ce presupune asigurarea siguranţei pe parcursul întregului lanţ de producţie a alimentelor – pornind de la sol şi până în momentul în care produsul ajunge pe masa consumatorului”, precizează Chiriac.
În acelaşi context, sursa citată a menţionat că R. Moldova dispune de un şir de regulamente şi acte normative, care reglementează cultivarea produselor agroalimentare ecologice. “Acestea restricţionează utilizarea unor substanţe de sinteză chimică, accentul fiind pus pe practicarea de metode şi procedee care favorizează procesele naturale în sol. Astfel, se exclud sau, în cel mai rău caz, se reduc până la minimum, riscurile de scădere a valorii nutritive a produselor alimentare şi este garantată siguranţa produsului, dar şi reproducerea lărgită a ecosistemului. Prin urmare, se ameliorează şi alte componente ale mediului (apa, aerul ş.a.)”, este de părere Angela Chiriac.
Aceeaşi sursă precizează că ramura producerii ecologice a prins rădăcini în R. Moldova odată cu crearea, în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, a unei subdiviziuni (direcţii) responsabile de producţia agroalimentară ecologică.
În 2006 a fost creat şi primul Organism de Inspecţie şi Certificare a produselor Agroalimentare Ecologice „CRPAinspect” în componenţa Centrului Republican de Pedologie Aplicată. Începând cu anul 2008, Centrul în cauză devine responsabil de coordonarea activităţilor de producţie ecologică, precum şi de controlul calităţii şi fertilităţii solului.
Angela Chiriac afirmă că printre produsele ecologice exportate de R. Moldova se numără: grâul, floarea soarelui, soia, prunele uscate, merele, nucile, zmeura, mazărea, cartofii ş. a. De asemenea, în R. Moldova în regim ecologic sunt cultivaţi strugurii de soiuri de masă şi tehnici, migdalul, lintea, fasolea, năutul, ardeii, roşiile, ceapa ş.a.
Însă cele mai solicitate produse ecologice pe piaţa externă rămân a fi grâul, floarea soarelui, soia, sorgul, porumbul, pentru care nu se oferă subvenţii din partea statului. De asemenea, sporeşte interesul pentru boboase (linte, fasole, năut, bob, mazăre), precum şi pentru alunul ecologic. În creştere sunt şi suprafeţele de plantaţii de nuc în circuit ecologic, dar şi cantităţile exportate de miez de nucă. “Suntem siguri că în timpul apropiat va spori interesul şi pentru culturile etero-oleaginoase dar şi pentru plantele medicinale”, susţine Angela Chiriac.
Potrivit sursei citate, agricultorii care practică agricultură ecologică dispun de suficiente stimulente pentru dezvoltarea acestui gen de afaceri în R. Moldova. În particular, agricultorii beneficiază de înlesniri la accesarea creditelor şi de subvenţii suplimentare la înfiinţarea plantaţiilor ecologice de pomi, viţă de vie, culturi etero-oleaginoase, plante medicinale.
La rândul său, Olesea Fortuna, expert independent, afirmă că R. Moldova nu este competitivă din punctul de vedere al promovării produselor ecologice atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. “Reputaţia produselor ecologice moldoveneşti este în cădere pentru că acestea nu sunt promovate conform unei platforme comune (brand, logo), dar şi pentru că fermierii nu au încredere şi sunt decepţionaţi în tot ceea ce a fost lansat şi promis în ultimii ani de către Guvern”.
Pe de altă parte, Olesea Fortuna susţine că aşteptările agricultorilor nu s-au realizat nici în ceea ce priveşte susţinerea din partea statului. Pe lângă faptul că de subvenţii pot beneficia doar fermierii mari, aceste stimulente financiare sunt oferite doar pentru finanţarea plantaţiilor ecologice, dar nu şi pentru creşterea şi promovarea acestor produse agricole ecologice.
„Siguranţa produselor alimentare poate fi garantată, fără nici o îndoială, dacă se respectă toate condiţiile necesare în lanţul de producţie”, susţine Angela Chiriac.
Potrivit sursei citate, pentru a obţine produse alimentare sigure este important să fie asigurate şi condiţii sigure pentru sănătatea animalelor şi plantelor, inclusiv trebuie evaluate riscurile în cazul utilizării medicamentelor veterinare şi produselor de uz fitosanitar asupra siguranţei generale a produselor alimentare.
“Consumatorii trebuie să se informeze despre cât de sigure sunt produsele alimentare citind informaţiile de pe etichetele acestora, precum: denumirea produsului, lista ingredientelor, volumul, termenul de valabilitate, condiţiile de păstrare, instrucţiunile de folosire, denumirea şi adresa producătorului/importatorului, datele privind identificarea lotului, denumirea ţării de origine, dar şi alte informaţii specifice”, recomandă Angela Chiriac.
Angela Chiriac afirmă că un produs alimentar ecologic poate fi compus din ingrediente ale căror provenienţă este 100% ecologică şi este un produs de o calitate înaltă. Termenii „ecologic”, „bio” sau „organic” adesea sunt consideraţi sinonime, lucru nu tocmai corect. Produse ecologice/bio/organice pot fi denumite doar acele produse, care sunt certificate de un organism de certificare.
Un produs „ecologic” este acela care nu dăunează mediului. Astfel, ingredientele din care este realizat acest produs şi ambalajul acestuia sunt fabricate din materiale 100% naturale, iar în procesul de fabricare a produsului au fost respectate reglementările de mediu cu privire la nepoluarea solului.
Un produs „bio” este compus din ingrediente naturale, de obicei, plante. Aceste plante au fost cultivate într-o fermă organică, păstrate în condiţii speciale, fără a intra în contact cu alte materii non-organice, transportate în condiţii speciale, iar în procesul de producţie nu s-a folosit nici un ingredient sintetic.
„Organic” poate fi numit un produs compus cel puţin în proporţie de 95% din ingrediente de plante sau minerale. Aceste produse sunt crescute în mod natural, ceeea ce înseamnă că nu conţin substanţe modificate genetic, îngrăşăminte chimice sau pesticide. Un astfel de produs nu afectează natura şi solul.
„Tehnologiile agricole şi soiurile contemporane utilizate actualmente în agricultura R. Moldova presupun intervenţii cu diverse produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi. Astfel, nu poate fi vorba de produse naturale. Această situaţie este specifică nu doar pentru R. Moldova, dar şi pentru alte state”, afirmă Angela Chiriac.
Potrivit sursei citate, este important să deosebim două aspecte ce ţin de calitatea produselor:
1. calitatea produsului exprimată prin conţinuturile de substanţe nutritive (proteine, grăsimi, acizi, minerale, zaharuri etc.).
2. prezenţa sau absenţa unor substanţe poluatoare (reziduuri de pesticide, metale grele, nitraţi etc.).
Dacă substanţele nutritive se conţin în cantităţi sub limitele admisibile, produsul urmează a fi considerat sigur. Şi viceversa, în situaţia în care, conţinutul acestor substanţe depăşeşte limita admisibilă, produsul este considerat contaminat şi implică mai multe riscuri. “În R. Moldova problema dată este sub control şi ţine de competenţa mai multor servicii (ANSA, Medicina preventivă, Agenţia pentru protecţia consumatorului ş. a.)”, menţionează responsabila ANSA.
Mai complicată este problema ce ţine de prezenţa substanţelor poluatoare în produsele alimentare, deoarece calitatea produsului este determinată, în primul rând, de calitatea solului, procesele care decurg în sol şi în sistemul sol-plantă.
Cu regret, trebuie să constatăm că atât în lume, cât şi în R. Moldova, ca urmare a multiplelor modificări care au loc în soluri, productivitatea terenurilor este în decădere. Astfel, în tendinţa obţinerii unor recolte mai mari, agricultorii intensifică impactul asupra agroecosistemelor, aceasta influenţând şi mai puternic calitatea solului, dar şi a producţiei obţinute.
Lilia ALCAZĂ
