Viticultorii din R. Moldova au posibilitatea să beneficieze de granturi pentru a implementa metode noi de creştere a strugurilor de masă, care contribuie la sporirea de aproape patru ori a recoltei. Granturile sunt oferite în cadrul proiectului Agenţiei SUA pentru Dezvoltare (USAID) “Agricultura Performantă în Moldova” (APM) şi pot varia între 300 mii şi 600 mii de lei. Mărimea finală a grantului va lua în considerare producerea anterioară, consolidarea şi volumele exportate de către beneficiar.
Săptămâna trecută, reprezentanţii proiectului au organizat o întrunire cu producătorii de struguri de masă, interesaţi să aplice la proiect pentru a beneficia de sursele oferite de guvernul SUA.
Managerul programului de granturi în cadrul proiectului USAID „Agricultura Performantă în Moldova”, Vasile Munteanu, a menţionat că tehnologiile avansate de cultivare a strugurilor de masă sunt utilizate pe larg în ţări precum Chile, Italia, Spania şi SUA şi au demonstrat că sunt mult mai eficiente decât metodele clasice folosite în R. Moldova. Este vorba de sistemele de producere Tendone/Pergola şi Gable care contribuie la creşterea productivităţii şi îmbunătăţirea calităţii strugurilor, şi care corespund cerinţelor UE şi altor pieţe de export cu privire la siguranţa alimentelor. “Dacă în ţara noastră la un hectar de struguri de masă se obţin 10-15 tone, apoi graţie acestor tehnologii intensive de la un hectar de struguri de masă pot fi obţinute 40-45 tone de struguri”, a afirmat Vasile Munteanu.
Acesta a subliniat că noile tehnologii şi practici intensive de producere a strugurilor de masă pot fi utilizate atât pe plantaţiile vechi, cât şi pe cele noi, menţionând că la proiect sunt îndemnaţi să participe şi producătorii de struguri de masă din regiunea transnistreană.
“Prin grantul pe care îl oferim ne propunem să încurajăm investiţiile făcute de viticultori. Producătorii de struguri trebuie să vină cu o contribuţie de minimum 50%, însă pot face şi o investiţie dublă. Astfel, cu porţiunea de grant şi cele 50% investiţii proprii, pot fi plantate două hectare de struguri de masă în baza noii tehnologii. Însă, cineva poate planta şi patru hectare de struguri, dar cu o contribuţie proprie mai mare”, susţine Vasile Munteanu.
Costul înfiinţării unui hectar de struguri de masă în baza tehnologiei intensive variază între 20-25 mii euro, în funcţie de materialele folosite.
Managerul programului de granturi APM a precizat că din componenta de grant nu se permite de a procura butaşi, însă producătorii pot include costul materialului săditor drept contribuţie la grant. Astfel, contribuţia potenţialilor beneficiari poate fi prezentată în numerar sau în natură, cum ar fi: echipament, materiale noi sau cofinanţarea activităţilor propuse ş.a.
Printre activităţile care pot fi finanţate de grant se numără:
Pentru a participa la proiect, producătorii de struguri urmează să depună o cerere de finanţare însoţită de o propunere de proiect, care să descrie modul de implementare a noilor tehnologii.
Cererile de participare la proiect urmează a fi depuse până la 19 februarie curent, astfel încât implementarea propriu-zisă a grantului să înceapă la mijlocul lunii martie curent. “Sperăm să avem cel puţin 10 propuneri bune”, a conchis Vasile Munteanu.
În prezent, producătorii moldoveni folosesc, aproape exclusiv, sistemul „Spalier vertical” pentru cultivarea strugurilor de masă. Acest sistem a fost iniţial elaborat şi adoptat în Moldova în perioada sovietică, pentru cultivarea strugurilor de vin, iar producătorii de struguri de masă au adoptat sistemul, deoarece nu au fost studiate sau încercate sisteme alternative de producere. Sistemul de producere „Spalier vertical” serveşte destul de bine producătorilor de struguri pentru procesare/vinificaţie, dar are o serie de dificultăţi, care au impact negativ asupra randamentului şi calităţii strugurilor de masă.
Printre deficienţele acestui sistem se numără:
Directorul cooperativei FructBioImpex, Iurie Bivol, susţine că noile tehnologii intensive de cultivare a strugurilor de masă merită a fi implementate în R. Moldova pentru că presupun o productivitate spectaculoasă a recoltei. „Unul din avantajele de cultivare a strugurilor pe tulpina înaltă, cum este cel de tip Pergola, presupune folosirea întregii suprafeţe foliare a viţei de vie, astfel că strugurii sunt mai masivi şi calitativi, au bobiţe mai mari şi coapte uniform”.
Experţii în viticultură susţin că plantaţii-pilot cu implementarea sistemelor intensive de producere a strugurilor de masă au fost înfiinţate recent în România şi Ucraina (zone cu climă similară Moldovei), iar unele încercări au fost făcute şi în R. Moldova, însă experienţa viticultorilor moldoveni în utilizarea acestor sisteme este extrem de limitată.
În anul 2017, R. Moldova a obţinut o recoltă totală de struguri de masă de peste 110 mii tone, din care circa 80% au fost exportate. Tradiţionalele pieţe de desfacere a ciorchinelor moldoveneşti sunt: Federaţia Rusă, România, Ucraina, Belarus etc. Totodată, exporturi-pilot de struguri de masă au fost efectuate pe alte pieţe, cum ar fi: Polonia, Cehia, Estonia, Letonia, Mongolia, Irak şi în ţările din Golful Persic.
Lilia Alcază
