Soldul creditelor acordate de către băncile moldoveneşti a constituit 2,8 miliarde lei, cu aproape un sfert mai mult faţă de perioada precedentă a anului 2017. Principala sursă de finanţare a creditelor rămân depozitele persoanelor fizice. Acestea reprezintă circa 50% din totalul pasivelor, în uşoară scădere, pe fondul extinderii economiilor realizate de persoanele juridice.
O problemă esenţială rămâne maturitatea scurtă a depozitelor. Mai bine de jumătate din economiile populaţiei şi firmelor sunt reprezentate de depozitele la vedere sau cele cu scadenţă de până la un an. Mai mult ca atât, odată cu reducerea nivelului ratelor de dobândă, există riscul migrării economiilor spre consumul curent sau către instrumente alternative, cum ar fi sectorul imobiliar, unul care, în continuare, asigură randamente mai mari.
Volumul creditelor a cunoscut o reînviorare după criza bancară din anul 2014 când volumul împrumuturilor s-a redus drastic cu 15 miliarde lei, până la 32 miliarde lei. În prezent, însă, datorită persoanelor fizice, împrumuturile sunt pe trend ascendent. Este vorba de creditele de consum şi cele imobiliare. În ultima lună a anului precedent rata dobânzii la creditele acordate persoanelor fizice s-a majorat cu 0,16 puncte procentuale, până la 7,74%. Iar acest lucru nu a redus din cererea de creditare. Datele BM arată o creştere de 23,4% în luna decembrie faţă de luna similară a anului 2017.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, ponderea creditelor acordate în monedă naţională a reprezentat 71,2%, a celor în valută – 28,8%. Volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 2 017,7 milioane lei (+27,5% faţă de luna precedentă şi +44,9% faţă de decembrie 2017. Cele mai atractive împrumuturi rămân creditele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani (48,4% din totalul creditelor acordate), unde creditele acordate persoanelor juridice au deţinut ponderea de 37,5% din totalul creditelor acordate. Observăm că ponderea creditelor acordate persoanelor fizice a constituit 34%, iar pentru societăţile comerciale nefinanciare – 60%.
Din perspectiva termenelor creditelor acordate, cele mai atractive au fost creditele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani (48,4% din totalul creditelor acordate), unde creditele acordate persoanelor juridice au deţinut ponderea de 37,5% din totalul creditelor acordate.
Cât priveşte creditele în valută, la fel cele mai atractive rămân cele de la 2 la 5 ani. Creditele în valută sunt acordate persoanelor juridice, iar celor fizice li se acordă echivalentul în lei a sumei contractate în valută.
În acelaşi timp, soldul cererilor faţă de economie a scăzut în luna de raportare cu 54,5 milioane lei (0,1 la sută) din contul micşorării cererilor faţă de economie în valută (exprimate în lei) cu 244,1 milioane lei (1,4 la sută), iar cererile în monedă naţională au crescut cu 189,6 mil. lei (0,8 la sută). Cererile fată de economie în valută, exprimate în USD, au scăzut pe parcursul perioadei de referinţă cu 9,0 milioane USD (0,9 la sută).
Evoluţia soldului cererilor faţă de economie în valută (exprimate în lei) a fost influenţată de scăderea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 10,9 milioane lei (4,2 la sută) şi a soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 279,8 milioane lei (1,8 la sută). În acelaşi timp, soldul cererilor faţă de mediul financiar nebancar şi soldul cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) au crescut cu 38,9 milioane lei (4,6 la sută) şi, respectiv, cu 7,7 milioane lei (2,0 la sută).
Odată cu venirea investitorilor străini în cele mai mari bănci din Republica Moldova, economiştii se aşteaptă la linii de creditare pe termen lung şi la rate mai mici. Deocamdată businessul şi-a redus activitatea investiţională pe fundalul climatului politic din anul 2019, care rămâne o mare necunoscută, cu implicaţii asupra economiei reale.
Situaţia este diametral opusă în cazul plasamentelor bancare. Cele mai atractive depozite, din perspectiva termenelor, au fost depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni (44,3% din totalul depozitelor atrase la termen). De menţionat că, pe categorii de clienţi, o pondere semnificativă le-a revenit depozitelor atrase de la persoanele fizice (35,5% din totalul depozitelor atrase).
În luna decembrie a anului trecut, soldul depozitelor în monedă naţională s-a majorat cu 617,5 milioane lei şi a constituit 37 256,7 milioane lei, reprezentând o pondere de 60,0 la sută din soldul total al depozitelor, iar cel al depozitelor în valută (recalculat în lei) a scăzut cu 786,4 milioane lei, până la nivelul de 24 824,5 milioane lei, având o pondere de 40,0 la sută. Totodată, volumul depozitelor noi atrase în monedă naţională a constituit 1 597,8 milioane lei (+0,9% faţă de luna precedentă şi -10,6% faţă de decembrie 2017).
Volumul depozitelor atrase în valută recalculat în lei a constituit 914,8 milioane lei (+4,5% faţă de luna precedentă şi -21,6% faţă de decembrie 2017). Ponderea depozitelor atrase în monedă naţională a constituit 63,6%, a celor în valută – 36,4%.
Economiştii de la Expert Grup susţin că în anul 2018 sectorul bancar a continuat să-şi restrângă prezenţa în cadrul mecanismului de intermediere financiară, în timp ce companiile de creditare nebancară au avansat în mod fulminant. Adoptând strategii de marketing agresiv, în trei ani ultimele practic şi-au dublat cota pe piaţa creditării, aceasta chiar dacă condiţiile împrumuturilor sunt de-a dreptul draconice (ratele efective ale dobânzii depăşind în cele mai multe cazuri 25% anual). Nivelul total de intermediere financiară a ajuns la minime istorice.
Guvernul rămâne în continuare clientul preferat al băncilor. În pofida unor dobânzi mici, firmele nu se grăbesc să-şi finanţeze investiţiile prin credite bancare. Din contra, există evidenţe că firmele, în loc să investească, îşi sporesc depozitele bancare pe termen mediu – un simptom al scepticismului investiţional înainte de alegeri. Astfel, resursele creditare migrează tot mai mult către finanţarea unor priorităţi cu impact modest asupra capacităţii productive a economiei, inclusiv ipoteca sau creditele de consum şi de nevoi personale, conturând riscul de creştere a gradului de îndatorare a unor gospodării casnice şi, pe termen mediu, o posibilă ajustare negativă a consumului final.
Pentru anul 2019 prognozele arată o creştere a creditelor acordate firmelor, în special în a doua jumătate a anului, susţinută de apetitul investiţional în creştere a companiilor, precum şi de eliminarea unor constrângeri generate de supravegherea intensivă aplicată mai multor bănci mari. Creditele denominate în lei vor creşte cu circa 3% în scenariul pesimist şi 15-16% în cel optimist. Ritmul de creştere a creditelor în valută, de asemenea, se va menţine pe un trend ascendent – +10% în cazul unui scenariu pesimist şi +17% în condiţiile celui optimist.
Victor URSU
