Administraţia oraşului Sîngera este una dintre autorităţile publice locale, care a reuşit să efectueze, în premieră, o emisiune de obligaţiuni în Republica Moldova (proiecte similare sunt în proces de realizare în Ceadîr-Lunga şi municipiul Chişinău). Detalii despre această experienţă şi rezultatele preliminare, vă propunem să aflaţi din discuţia redactorului-şef al ziarului Capital Market, Ghenadie Tudoreanu, cu primarul oraşului Sîngera, Valeriu Popa.
– Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a aprobat recent o decizie ca rezultat al răscumpărării anticipate a obligaţiunilor emise de administraţia locală din oraşul Sîngera. Puteţi să ne oferiţi mai multe detalii cu privire la activităţile ce au precedat această decizie a autorităţii de reglementare? Ştim că în anul 2021 administraţia oraşului a emis obligaţiuni pentru o perioadă de 2 şi 3 ani, cum explicaţi răscumpărarea lor anticipată?
– În anul 2021, primăria Sîngera a emis obligaţiuni de două clase: una cu termen de scadenţă de 2 ani şi alta cu termen de scadenţă de 3 ani. Cea cu termen de scadenţă de 2 ani expiră în toamna anului 2023, iar cea de 3 ani, respectiv, în toamna anului 2024.
Primăria Sîngera a decis să răscumpere anticipat obligaţiunile în cazul în care investitorii doresc acest lucru. Există două motive ale acestei decizii. Primul se referă la faptul că primăria va obţine unele economii din neplata dobânzii pentru jumătate de an. În al doilea rând, administraţia publică locală este recunoscătoare investitorilor că au investit în obligaţiunile emise de primăria oraşului Sîngera şi, luând în considerare nivelul inflaţiei foarte ridicat, care la moment, este în jur de 27%, şi faptul că primăria Sîngera a anunţat o dobândă de 6,5 la sută, am hotărât să răscumpărăm anticipat obligaţiunile emise pentru ca investitorii să aibă posibilitatea să-şi retragă resursele financiare şi, respectiv, să le investească în instrumente financiare mai avantajoase. Am decis să le răscumpărăm cu jumătate de an mai devreme şi să nu aşteptăm scadenţa acestora în toamna anului 2023. Consider că este o decizie corectă, deoarece 100% din deţinătorii de obligaţiuni le-au vândut. Respectiv, a fost o decizie corectă şi reciproc avantajoasă.
În 2021, când am emis obligaţiunile, primăria a oferit cea mai mare dobândă existentă la acel moment la orice tip de instrumente financiare, cum ar fi depozitele bancare şi chiar hârtiile de valoare emise de stat. Dobânda a fost una fixă, dar în prospectul ofertei am prevăzut din start posibilitatea răscumpărării anticipate. Ne-am gândit că în cazul în care vor apărea unele situaţii imprevizibile, să putem solicita răscumpărarea, ceea ce şi s-a întâmplat.
– În ce constă specificul administrării obligaţiunilor respective, atât pentru emitent, în persoana administraţiei locale, cât şi pentru brokerul/intermediarul care realizează aceste tranzacţii? În acest context, care este atitudinea Ministerului Finanţelor faţă de această alternativă de finanţare a bugetelor locale?
– În calitate de expert în piaţa de capital, cunosc în detaliu ce înseamnă o obligaţiune emisă de administraţia publică locală, întregul proces, pornind de la intenţie, ofertă publică, prospectul ofertei, emisiune, circulaţie, răscumpărare etc. În plus, noi am fost asistaţi de un broker profesionist, care s-a ocupat de toate detaliile tehnice, a întocmit prospectul ofertei, bineînţeles, împreună cu noi.
CNPF a fost foarte deschisă în acest sens, pentru că întotdeauna a promovat ideea obligaţiunilor emise de administraţiile publice locale. Şi atunci când am venit cu prospectul pentru a fi înregistraţi la CNPF, autoritatea de supraveghere a fost foarte deschisă, ne-a ajutat să clarificăm unele întrebări, fapt pentru care îi suntem foarte recunoscători.
În ceea ce priveşte Ministerul Finanţelor, din păcate n-a fost o deschidere similară. Conform procedurii, fiecare emitent de obligaţiuni este obligat să meargă la Ministerul Finanţelor şi să obţină un aviz prin care ministerul confirmă capacitatea de plată a emitentului. Când am organizat şedinţa, cineva din cadrul ministerului a încercat să ne convingă să nu emitem obligaţiunile, că sunt cheltuieli suplimentare etc. Bineînţeles că eu, cunoscând toate avantajele pe care le oferă o emisiune de obligaţiuni, am explicat şi am demonstrat că în practică există o mulţime de beneficii, iar într-un final argumentele au fost acceptate.
Din punctul meu de vedere, încercarea unei autorităţi publice centrale de a convinge o administraţie publică locală să nu emită obligaţiuni municipale este un non-sens, deoarece atât ministerul, cât şi statul ar trebui să promoveze emisiunile de obligaţiuni, pentru ca autorităţile publice locale să poată atrage mijloace financiare din cât mai multe surse. Nu trebuie să stăm cu mâna întinsă la Guvern sau să mizăm doar pe proiecte şi granturi, dar să promovăm acest instrument financiar de atragere a investiţiilor în localităţi prin intermediul emisiunilor de obligaţiuni.
Mijloacele financiare obţinute în rezultatul emisiunii de acţiuni efectuată de primăria Sîngera au fost utilizate pentru construcţia unui apeduct. Conform proiectului, o dată la jumătate de an din bugetul local este achitată dobânda, care este transferată pe contul indicat de broker, care, la rândul său, efectuează toate transferurile în contul investitorilor.
Există mai multe beneficii ale răscumpărării acestor obligaţiuni emise acum doi ani. Dacă în 2021 construcţia apeductului a valorat 6,2 mil. de lei, atunci realizarea proiectului dat în acest an ne-ar fi costat deja 9,5 mil. lei (în cazul în care în 2021 nu identificam surse financiare, apeductul urma să fie construit în 2023, conform Strategiei de dezvoltare a or. Sîngera). Este vorba de o economisire de 3,3 mil. lei. Această economie este mult mai mare decât dobânda pe care am achitat-o.
Mai există un moment important. Când a fost construit apeductul, au fost efectuate şi conexiunile la fiecare gospodărie, inclusiv au fost instalate contoarele. Această cheltuială şi-a asumat-o primăria, din contul banilor obţinuţi din obligaţiunile emise. Apoi am mers pe la oameni şi le-am explicat că noi efectuăm toate lucrările, iar ei trebuie doar să contribuie cu 7 mii de lei. În cazul în care, primăria construia apeductul central fără conexiuni, fiecare gospodărie trebuia să achite minim 20 de mii de lei pentru cheltuielile de conectare. Bineînţeles, că oamenii au fost de acord, dar nu le venea a crede că aşa ceva e posibil. Datorită faptului că fiecare gospodărie a achitat aceşti 7 mii lei, fiind vorba despre peste 300 de gospodării, primăria a acumulat 2 mil. 100 mii lei, ceea ce depăşeşte dobânda pe care a achitat-o de 700 mii lei. Reiese că pe contul primăriei au rămas circa 1 mil. 400 mii lei, mijloace financiare care au fost investite tot în apeductul respectiv şi care au determinat reducerea cheltuielilor. Aşadar, în urma acestui proiect, toţi au avut de câştigat.
– Ministerul Finanţelor este una din instituţiile responsabile de datoria internă a statului, inclusiv de faptul ca cheltuielile autorităţilor locale să nu devină, să zicem, o cheltuială suplimentară. Dacă e să vorbim despre perspectivă, există interes din partea localnicilor de a soluţiona problemele localităţii prin intermediul achiziţionării obligaţiunilor emise de autorităţile locale? Planificaţi să emiteţi noi obligaţiuni şi ce le-aţi recomanda celor care doresc să implementeze această practică sau ce ar trebui să întreprindă autorităţile de reglementare pentru a face acest tip de creditare mai popular în rândul autorităţilor locale?
– Emisiunile de obligaţiuni ale autorităţilor publice locale au un specific şi nu pot fi implementate de toate primăriile. De aceea, este necesar un aviz din partea Ministerului Finanţelor care să confirme că autoritatea locală dispune de capacităţi pentru realizarea unui astfel de proiect. Sunt de părere că Ministerul Finanţelor, împreună cu CNPF, ar trebui să promoveze mai mult acest tip de obligaţiuni emise de autorităţile publice locale, de ce nu şi printr-un program guvernamental. Bineînţeles, că primăriile cu bugete de 2-3 mil. lei, probabil nici nu ar avea posibilitatea de a gestiona un proces de emisiune de obligaţiuni, dar trebuie să promovăm şi să încurajăm acele primării care au un buget, de exemplu, mai mare de 20-25 mil. lei. Pentru că dacă ele pot gestiona 30 mil. lei, vor putea gestiona şi finanţări rambursabile în sumă de 3-4 mil. lei, contractate sub forma emisiunilor de obligaţiuni. În plus, ar fi binevenite şi nişte instruiri pentru primari sau contabili, în cadrul cărora să fie oferit suport consultativ cu privire la iniţierea unei emisiuni de obligaţiuni. Pe de altă parte, primăria nu este implicată atât de mult în procesul de emitere a obligaţiunilor, pentru că de acest preces este responsabil brokerul. Primăria doar gestionează banii obţinuţi în cadrul emisiunii de obligaţiuni şi prevede în bugetul local sursele financiare necesare pentru plata dobânzilor şi plata cuponului. De asemenea, primarul e responsabil de creşterea veniturilor la nivel local. Dacă veniturile proprii ale unei primării sunt în creştere permanentă, înseamnă că această administraţie locală este gestionată corect şi va avea posibilitatea de a achita dobânda şi cuponul la scadenţă.
Dacă e să privim la alte ţări din Uniunea Europeană, dar şi la SUA, observăm că sunt multe primării care emit obligaţiuni municipale, cu toate că dispun de mai multe posibilităţi de a accesa diferite proiecte şi granturi. În SUA, spre exemplu, aproape toate autorităţile publice locale şi centrale utilizează acest instrument de finanţare pentru dezvoltarea infrastructurii. Acest fapt permite atragerea agenţilor economici şi creşterea pe viitor a veniturilor la nivel local.
Anul acesta primăria de Sîngera nu va emite obligaţiuni locale, luând în considerare inflaţia foarte ridicată. Dar sperăm că în 2024 sau atunci când inflaţia va fi sub 10 la sută, primăria oraşului Sângera va emite neapărat obligaţiuni locale. Suma va fi mai mare, deoarece avem deja un credit de încredere, am demonstrat că putem gestiona corect şi transparent resursele obţinute dintr-un astfel de instrument financiar. Am utilizat sursele financiare pentru construcţia unui apeduct, care este deja dat în exploatare. Locuitorii oraşului şi primăria sunt mulţumiţi, cred că şi investitorii, la fel. Astfel, când se va înregistra o inflaţie mai mică de 10%, ne propunem să emitem noi obligaţiuni locale pentru finanţarea altor proiecte în localitate. Proiectele tehnice sunt deja gata. Este vorba despre apeduct şi canalizare.
– Conform datelor publicate anterior, printre cumpărătorii obligaţiunilor emise de primărie există atât persoane juridice, cât şi persoane fizice. Cât de atractivă a devenit pentru ei participarea la acest proiect, dacă e să comparăm randamentul acestor obligaţiuni cu ratele dobânzilor la depozitele în bănci sau VMS?
– Noi am avut 27 de investitori, persoane fizice şi juridice, care au cumpărat obligaţiunile emise de administraţia locală din Sîngera. Însă au fost mult mai mulţi doritori. Prospectul de ofertă prevedea un termen de 30 de zile pentru perioada de cumpărare, dar obligaţiunile emise au fost vândute în decurs de 5 zile. Practic, îndată ce au fost plasate pe piaţa primară, au fost imediat cumpărate. Doar două persoane din oraşul Sîngera au reuşit să procure obligaţiuni de acest fel, ceilalţi cumpărători nu sunt rezidenţi ai oraşului nostru. Au fost agenţi economici şi persoane fizice rezidente din oraşul Sîngera care au aflat despre emisiune, dar nu au reuşit să cumpere obligaţiuni. Sunt sigur că la următoarea emisiune de obligaţiuni efectuată de către primăria oraşului Sîngera, populaţia şi agenţii economici din teritoriu vor investi în număr mai mare.
