Politica bugetar fiscală pentru anul 2017 a fost aprobată în săptămâna trecută, în prima lectură, de Parlament.
Este pentru prima oară din ultimii trei ani, când vom intra într-un nou an fiscal cu politica fiscală adoptată, cu reguli de joc, mai mult sau mai puţin clare, care va da mai multă previzibilitate afacerilor. Deşi, pe fondul incertitudinilor privind finanţările externe, care au persistat până nu demult, aprobarea documentului este, totuşi, într-o relativă întârziere.
Scopul proiectului de lege este asigurarea unor condiţii clare, echitabile şi competitive de dezvoltare a mediului de afaceri, asigurarea încasărilor la buget, necesare finanţării cheltuielilor publice, precum şi asigurarea echităţii şi stabilităţii fiscale, a declarat ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu.
Principalele amendamente la proiect ţin de majorarea mărimii tranşelor de venit impozabile, a mărimii scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore şi scutirii anuale pentru persoanele întreţinute. Totodată, vor creşte impozitele pentru cei care vor da în arendă imobilele şi pentru fermierii care livrează producţie agenţilor economici, dar şi accizele la ţigări, alcool şi carburanţi.
Astfel, au fost majorate până la 31 140 lei tranşele de venit impozabil pentru persoanele fizice care presupun o impozitare de 7 la sută, veniturile care depăşesc această sumă vor fi impozitate cu 18 la sută. În acelaşi timp, a fost majorată şi scutirea personală până la 10 620 lei. Documentul mai prevede prelungirea termenului de depunere a declaraţiei pe venit, data-limită fiind 30 aprilie, faţă de 25 martie în anul trecut.
O altă noutate – stabilirea unui regim fiscal unic aferent activităţilor profesionale în sectorul justiţiei – cu o cotă de impozitare de 18 la sută şi dreptul de deducere în scopuri fiscale a cheltuielilor ordinare şi necesare desfăşurării activităţii profesionale în sectorul justiţiei. Unii deputaţi au menţionat, însă, că aplicarea aceste cote de impozitare este discriminatorie faţă de aceste persoane în raport cu absolut toate categoriile de contribuabili şi au propus revederea acestor măsuri. În acest sens, viceministrul Finanţelor, Veronica Vragaleva, a menţionat că prevederile au fost discutate cu mediul profesionist în cadrul unor şedinţe, unde s-a agreat această formulă de compromis.
Documentul prevede stabilirea unui regim fiscal simplificat privind impozitul pe venitul persoanelor fizice care obţin venituri din activităţi independente de comerţ cu alte persoane fizice fără a constitui o formă organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat, în sumă ce nu depăşesc 600000 lei într-o perioadă fiscală. Obiect al impunerii va constitui venitul din activităţi independente de comerţ obţinut în perioada fiscală de declarare. Cota impozitului pe venit va constitui 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puţin de 3000 lei anual.
Entităţile din Republica Moldova (în special cele care fac parte din grupuri multinaţionale) vor putea aplica o perioadă de gestiune diferită de anul calendaristic. Astfel, companiile respective vor economisi timp şi resurse dat fiind faptul că ele nu vor fi obligate să întocmească rapoartele financiare de două ori: o dată – pentru perioada de gestiune ce corespunde cu anul calendaristic şi a doua oară – pentru perioada de gestiune a entităţii-mamă, a ţării din care provin.
Impozitul pe venitul persoanei fizice din livrarea agenţilor economici a producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural, va fi majorată de la 2% la 3%.
Transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară unor altor persoane fizice cetăţeni va fi impozitată cu 10 la sută din valoarea contractului, faţă de 5 la sută în prezent. Va fi anulată reducerea de 15% la achitarea impozitului imobiliar în volum deplin până la data de 30 iunie a fiecărui an.
Printre facilităţile oferite mediului de afaceri se numără ajustarea perioadei de gestiune care poate fi diferită de anul calendaristic, trecerea în cont a sumei TVA pentru serviciile prestate cu regularitate, scutirea agenţilor economici autorizaţi de achitarea dobânzii la prelungirea termenului de plată pentru operaţiunile de import. De asemenea, au fost extinse facilităţile fiscale pentru companiile din domeniul IT până în anul 2020.
Alte măsuri incluse în politica bugetar-fiscală se referă la stabilirea accizelor la automobile în monedă naţională, precum şi micşorarea lor pentru vehicule cu capacitate cilindrică mare, anularea accizelor la articolele de bijuterie sau de giuvaiergerie şi părţi ale acestora.
La capitolul accize, se prevede excluderea normelor ce reglementează modul de indexare a cotelor accizelor la produsele petroliere importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova. În acest sens, cotele accizelor urmează a fi stabilite în Codul Fiscal pentru o perioadă de 3 ani, ceea ce va asigura o predictibilitate atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru veniturile bugetare.
De asemenea, se propune concretizarea modului de determinare a veniturilor din jocurile de noroc, inclusiv loterii şi de la campaniile promoţionale care urmează a fi calificate drept câştig în scopul impozitării. Astfel, în cazul câştigurilor de la jocurile de noroc realizate în cazinouri sau la automatele de joc, acestea vor reprezenta valoarea diferenţei pozitive dintre suma câştigată şi suma mizată, cu condiţia ca miza depusă să fie confirmată documentar. În celelalte cazuri – câştigul va constitui suma câştigată, fără a ţine cont de mizele depuse.
O altă măsură ţine de aplicarea cotei-standard a TVA de 20 la sută pentru serviciile legate de operaţiunile de acordare de licenţe şi eliberarea de brevete, referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe.
Documentul urmează să fie adoptat în a doua lectură de Parlament.
Vlad Bercu
