Ministerul Finanţelor a prezentat spre consultări publice proiectul politicii fiscale şi vamale pentru anul 2017.
Consultările publice cu privire la realizarea politicii fiscale şi vamale pentru 2017 care conţine, în fond, propuneri de modificare, perfecţionare şi completare a unor acte legislative ce rezultă din obiectivele politicilor fiscale şi vamale şi politicii de administrare fiscală şi vamală pentru anul următor, au fost lansate pe 5 august. Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a declarat în cadrul unei mese rotunde că politica fiscală pentru anul 2017 a fost elaborată pornind de la situaţia economică curentă, care poate fi apreciată drept una stagnantă, creşterea economică fiind una destul de modestă, iar investiţiile – mici.
Aşadar, ce ne aşteaptă în 2017?
Scutirile şi tranşele de venit impozabil vor fi ajustate la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2017 (5 la sută). Ministerul Finanţelor specifică că acţiunea are drept scop „reducerea, într-o anumită măsură, a efectului inflaţiei asupra veniturilor populaţiei” şi că această măsură va costa statul aproape 83 de milioane de lei.
Tranşele de venit impozabil ar putea fi majorate de la 29 640 lei la 31 140 lei, adică cu 1500 lei anual mai mult sau cu 125 lei lunar.
O altă parte bună a acestei modificări este că scutirea personală se va majora de la 10128 lei, la 10620 lei. Scutiri acordate soţiei (soţului), de asemenea, vor fi ridicate la 10 620 lei. Scutiri acordate soţiei (soţului) (condiţiile enunţate anterior) – de la 15060 lei, la 15840 lei.
Scutirile pentru persoanele întreţinute, de asemenea, vor fi majorate de la 2256 lei anual, până la 2340 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea va fi majorată de la 10 128 lei anual, până la 10620 lei.
Totodată, se propune stabilirea unui regim fiscal unic de impozitare a veniturilor obţinute din activităţile desfăşurare de către asociaţiile profesionale ale reprezentanţilor profesiilor conexe sistemului justiţiei: avocat în cadrul cabinetului avocatului şi a biroului asociat de avocaţi, biroului asociat de avocaţi, notar public, executor judecătoresc, mediator în cadrul biroului individual al mediatorului şi biroului asociat de mediatori, expert judiciar, traducător sau interpret autorizat. În cazul acestor profesii, cota impozitului va fi de 18% din venitul impozabil, dar nu mai mică de 3% din total venituri.
Un asemenea regim de impozitare a veniturilor obţinute de persoanele ce practică activităţi conexe sectorului justiţiei se aplică în Federaţia Rusă, România, Letonia, Lituania, Olanda şi alte ţări. În prezent, în Moldova acest regim este aplicat numai asupra veniturilor obţinute de avocaţi, notari şi executori judecătoreşti.
Disputele privind activitatea în baza patentei mai continuă. Ministerul Finanţelor propune, însă, un sistem simplificat de impozitare a persoanelor fizice ce desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului. Ce propune nou ministerul? Un impozit de 1 la sută din venitul obţinut din vânzări, dar nu mai mic de 3000 de lei. Regimul respectiv de impozitare va fi aplicat persoanelor care obţin venituri din comerţ nu mai mari de 600 mii lei în perioada fiscală. O altă parte bună a acestei propuneri este că achitarea impozitului se va face în rate, trimestrial până la data de 25 a lunii următoare a trimestrului respectiv. Micii antreprenori, însă, vor fi obligaţi să utilizeze maşini de casă şi control. Dar, pentru a compensa cheltuielile pentru procurarea lor, persoanele respective au dreptul să deducă din mărimea impozitului costul maşinii de casă şi control.
De asemenea, contribuabilii care vor desfăşura activităţi independente de comerţ nu vor plăti taxe locale.
Noul sistem ar putea determina persoanele fizice, care obţin venituri din activităţi independente de comerţ, să renunţe la cererea de a păstra patenta şi după 2017.
În cazul companiilor care au investit în Republica Moldova, în special a celor care fac parte din grupuri multinaţionale, se va aplica o perioadă de gestiune diferită de anul calendaristic pentru calificarea expresă a perioadei fiscale privind impozitul pe venit. Şi asta deoarece anul fiscal în multe state diferă de anul calendaristic.
O altă noutate a proiectului propus de Ministerul Finanţelor este că biocombustibilul solid va fi impozitat cu cota de 8 la sută, pe întregul sistem, dar nu 0%, pentru materia primă, cum este în prezent.
În vederea asigurării “unei previzibilităţi a politicii şi legislaţiei fiscale şi crearea unui mediu investiţional atractiv” se propune stabilirea cotelor accizelor pe 3 ani, plafonarea taxelor locale şi alte schimbări. Cotele accizelor la produsele petroliere importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova (benzina, motorina şi derivaţii acestora, gazele lichefiate şi naturale) urmează a fi ajustate treptat în conformitate cu directivele Uniunii Europene, conform calendarului stabilit în Acordul de Asociere RM-UE.
Potrivit Directivei menţionate, cota minimă a accizei la benzină (carburant) este de 359 euro/1000 litri, motorină – 330 euro, gaze lichefiate – 125 euro.
De asemenea, se prevede majorarea cotei accizei pentru ţigaretele cu filtru şi fără filtru, în vederea ajustării graduale a acestora la nivelul ţărilor din regiune, inclusiv, la standardele europene. Astfel, la 1000 de bucăţi de ţigarete cu filtru, cota accizelor va fi de 350 lei + 12%, dar nu mai puţin de 460 lei – pentru anul 2017, 400 lei + 12%, dar nu mai puţin de 520 lei – pentru anul 2018 şi, respectiv, de 450 lei + 12%, dar nu mai puţin de 580 lei – pentru anul 2019.
O altă noutate este stabilirea cotei accizei pentru autoturisme în monedă naţională, fiind aplicată rata medie a cursului valutar oficial al leului moldovenesc stabilit pentru primul semestru al anului 2016. Potrivit Ministerului Finanţelor, modificarea are drept scop aplicarea unei cote a accizei constante care nu va fluctua în funcţie de rata de schimb a monedei naţionale.
Ministerul propune micşorarea cotei accizei până la 2,5 euro cu aplicarea ratei medii a cursului valutar oficial al leului moldovenesc pentru autoturisme cu capacitate cilindrică de 3000 cm3 şi cu capacitate cilindrică de 2500 cm3 (diesel) faţă de cele stabilite pentru anul 2016 în valoare de 3,72 euro.
O surpriză pentru cei care deţin cote de teren agricol ar fi introducerea unei reţineri finale de şapte la sută. Pentru persoanele care comercializează producţie agricolă, reţinerea finală a fost majorată cu 2 la sută, până la 3 la sută. „Astfel, încercăm să aducem toate cotele la un nivel minim de impozitare. În cazul în care există cote diferenţiate în sistemul fiscal, capitalul nu întotdeauna circulă legal”, menţionează Ministerul Finanţelor.
Consiliul Naţional al Patronatelor din Republica Moldova (CNPM) a formulat mai multe propuneri pe care le-a prezentat Ministerului Finanţelor.
Aşadar, ce propune CNPM? “Credem că trebuie să revenim la ideea de a include în Codul Fiscal a unul titlu nou „Impozite sociale şi medicale”, pentru a unifica aceste sisteme”, sunt de părere patronatele. Acestea consideră necesară introducerea unor reglementări (inclusiv revenirea la metoda plafonării) a taxelor locale, “care vor opri dezmăţul persoanelor responsabile în stabilirea impozitelor pe criterii nelegate de activitatea economică (apartenenţă politică, cifră de afaceri, posibilităţi, culoarea ochilor etc.)”.
Reformarea Serviciului fiscal necesită să includă şi “comasarea unor instituţii cu funcţii de inspecţie şi control, respectiv IFS vor fi atribuite funcţii suplimentare”.
CNPM reiterează propunerile tradiţionale, pe care le repetă din an în an: introducerea cotei unice al impozitului pe venit pentru persoanele fizice în mărime de 12%; introducerea în mai multe ramuri ale economiei (agricultură, comerţ, transport etc.) a unui impozit fix, care va comasa un număr maximal al impozitelor şi taxelor actuale şi are drept scop minimalizarea evaziunilor fiscale şi, totodată, simplificarea evidenţei întreprinderilor. De asemenea, clarificarea situaţiei de trecere a dreptului de proprietate şi a obligaţiei impozabile în cazul bunurilor imobile.
Patronatele insistă pe redistribuirea contribuţiilor de asigurări sociale între patroni şi angajaţi de la proporţia 2/3 la 1/3, în vederea respectării prevederilor legii privind sistemul public de asigurări sociale. În acest sens se propune stabilirea cotelor de asigurări sociale achitate de patroni şi salariaţi în felul următor: 7% şi 22% – în anul 2017, 8% şi 21% – în 2018,9% şi 20% – în 2019. În plus, se propune să fie anulate toate facilităţile la achitarea contribuţiilor de asigurări sociale, diminuarea numărului maxim de zile pentru care patronul este obligat să achite incapacitatea temporară de muncă de la 15 la 10 zile pe an/salariat.
Vlad Bercu
