Deşi anul 2018 a fost un an bun din punct de vedere a recoltei, producătorii agricoli se confruntă cu lipsa mijloacelor financiare pentru începerea lucrărilor agricole de primăvară. Mulţi dintre fermieri au rămas cu subvenţiile neachitate, iar alţii au ajuns în prag de faliment din cauza preţurilor mici la fructe şi legume. Aceste păreri, dar şi altele au fost exprimate în cadrul adunării generale a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, care a avut loc acum o săptămână la Chişinău.
Producătorii agricoli s-au plâns că nu sunt apreciaţi, deşi oferă produse de calitate, întâmpină dificultăţi la contractarea împrumuturilor bancare, iar deseori cheltuielile pe care le fac pentru obţinerea recoltei depăşesc cu mult veniturile obţinute. De asemenea, fermierii au spus că le este dificil să activeze pe piaţa locală, iar, de cele mai multe ori, din munca pe care o depun au de câştigat doar intermediarii.
Potrivit directorului executiv al Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Vasile Mârzenco, criza din domeniul financiar-bancar, provocată de jaful băncilor comerciale şi sărăcirea populaţiei, a dus la micşorarea consumului pe piaţa internă, ceea ce se răsfrânge asupra beneficiului fermierilor.
“Anul trecut am organizat instruiri şi consultări cu privire la accesul la subvenţionare şi mulţi fermieri au depus cereri pentru a obţine subvenţii de la stat. I-am ajutat la elaborarea planurilor de afaceri. Constatăm cu satisfacţie că în Federaţie vin membri tineri. Doar anul trecut în jur de 600 de fermieri au aderat la Federaţie. Am avut recolte bune. Doar că rezultatele financiare n-au fost atât de bune, fiindcă, în primul rând, a scăzut potenţialul de consum al produselor agroalimentare pe piaţa internă”, a menţionat Vasile Mârzenco.
La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, a subliniat că sunt necesare unele modificări la Regulamentul de acordare a subvenţiilor. “Am optat permanent pentru îmbunătăţirea condiţiilor de subvenţionare. În acest sens, Federaţia a transmis Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului propunerile sale de îmbunătăţire a Regulamentului cu privire la subvenţionare şi a Legii cu privire la principiile generale de subvenţionare în R. Moldova. Printre cele mai importante propuneri înaintate se numără: adoptarea Legii cu privire la creditul agricol, crearea Fondului de garantare a creditelor agricole cu un capital minim de 400 milioane de lei şi majorarea Fondului de subvenţionare până la 2 miliarde de lei”, a spus Cosarciuc.
“Fermierii merită aceşti bani ca să-şi dezvolte afacerile. Am propus ca cel puţin 50% din Fondul de subvenţionare să fie direcţionate pentru finanţarea proiectelor în avans. De asemenea, am solicitat să fie introdusă schema de plăţi directe la hectar, aşa cum este în ţările europene. Una dintre propuneri prevede acordarea primei de instalare în sumă de 20 mii de euro, destinată tinerilor fermieri care vor deschide ferme în localităţile rurale”, a mai precizat Valeriu Cosarciuc.
Potrivit lui, pentru anul 2019, Federaţia şi-a propus patru obiective majore pentru dezvoltarea sectorului agricol:
1. extinderea capacităţilor Federaţiei de a acorda suport fermierilor;
2. transferul de cunoştinţe şi informaţii în domeniul dezvoltării afacerilor;
3. îmbunătăţirea nivelului de reprezentare şi lobby;
4. dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale ale fermierilor tineri şi femeilor şi implicarea acestora în activităţi socio-economice.
La rândul lor, fermierii consideră că agricultura poate fi un domeniu profitabil, pentru ei şi pentru familia lor, asigurându-le un viitor stabil, dacă statul ar crea politici eficiente în domeniu.
Într-un interviu oferit pentru radiochişinau.md, fermierul Efim Tomoianu s-a arătat nemulţumit de faptul că circa 60 procente din roada pe care o cultivă anual se pierde pe câmp. „Undeva 40 de procente dacă vindem, dar nu vindem nici 40%. Restul se duce înapoi, în pământ. Iaca la noi la Cantemir este o fabrică. Deunăzi mi-au arătat că de trei ani au pătlăgele marinate şi nu au unde le vinde. Apoi de ce să mai creştem altele?”, a opinat fermierul.
Un alt fermier, Anatolie Odainic, producător de cereale şi produse lactate din Căuşeni, a afirmat pentru portalul agrobiznes.md că, pentru a se dezvolta, producătorii au nevoie de stabilitate a preţurilor pe piaţă, altfel, din munca fermierilor au de câştigat doar intermediarii.
„Produc grâu, porumb şi deţin o turmă de oi. Cu părere de rău, probleme sunt foarte multe şi devin tot mai acute. Cred că şi statul ar trebui să intervină, deoarece preţurile pe piaţă variază de la an la an. Chiar dacă a fost pentru unele culturi surplus de recoltă în anul trecut, preţurile au scăzut la toate. Mă gândeam să plantez o livadă de nuci, pentru a-mi întoarce feciorii de peste hotare acasă. Dar de la preţul de circa 100 lei/kilogram în anul 2017 şi precedenţii, în anul acesta preţul de comercializare deja este de 30-40 de lei.
Argumentul este că miezul este de calitate proastă, dar nu în toate livezile a fost aşa şi până şi miezul de calitate a avut preţul maxim de 45-50 de lei. În acest an, am vândut cu un preţ mic şi grâul şi porumbul. La fel e şi cu brânza de oi, care este comercializată cu preţuri mari de către intermediari, iar de la producători este cumpărată cu preţuri ce practic nu acoperă cheltuielile. Piaţa trebuie dirijată, altfel, nu vom mai avea produse autohtone”, a mai spus fermierul.
Pe de altă parte, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului afirmă că statul se străduie să susţină micii fermieri, antrenându-i în strategiile de lungă durată, iar una din priorităţile de moment ar fi crearea unor întreprinderi pentru procesarea producţiei agricole şi lărgirea pieţei externe de desfacere.
Prezent la adunarea generală a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, secretarul general de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, Iurie Uşurelu, a menţionat că „în strategia şi în planul de activitate a ministerului este inclusă dezvoltarea segmentului de procesare a producţiei agricole. Or, anul 2018 a arătat capacitatea redusă a Republicii Moldova la compartimentul procesare. Din 38 de fabrici de conserve, care erau notificate în 1989, au rămas şase, dintre care doar două sunt active”.
Oficialul a menţionat că, având în vedere problemele din ultimii ani, fermierii ar trebui să se axeze pe producerea culturilor cu valoare adăugată, inclusiv cultivarea produselor eco.
Potrivit lui Iurie Uşurelu, capacitatea de consum în ţară este destul de redusă. Sunt multe probleme cu care se confruntă agricultorii la exportul mărfurilor, iar fermierii mici sunt supuşi riscului de insuficienţă financiară.
“Nu vorbim de lipsa resurselor, dar de faptul că costul produselor este mare, respectiv, rentabilitatea este scăzută. Capacitatea pieţei interne nu este suficientă pentru a asimila toate produsele. Pentru a aplica agricultura intensivă, trebuie să dezvoltăm capacitatea intelectuală, să stimulăm asocierea şi implementarea practicilor agricole noi”, a mai spus Iurie Uşurelu.
Potrivit membrilor Federaţiei Fermierilor, promovarea asocierii şi a formelor moderne de cooperare a grupurilor de producători, ar contribui la dezvoltarea micilor agricultori din Republica Moldova.
Lilia Alcază
