Volumul total al pieţei valutare în numerar (cumpărări şi vânzări) a constituit echivalentul a 260,7 milioane USD în februarie cu 11% mai puţin faţă de luna precedentă, potrivit ultimelor date ale Băncii Naţionale a Moldovei. Cea mai mare pondere în totalul rulajului a avut-o moneda unică europeană – 66,6%.
În luna februarie, moldovenii au vândut la casele de schimb valutar 29,3 milioane USD cu 0,7% mai mult faţă de luna precedentă, în timp ce vânzările de euro s-au redus cu 18,7% la echivalentul a 113,3 milioane USD. O reducere a vânzărilor de aproape o treime au avut-o şi rublele ruseşti pe care le-au vândut moldovenii – 27%, echivalentul a 14 milioane USD.
În acelaşi timp, ei au cumpărat de la casele de schimb valutar 19 milioane USD cu 13,7% mai puţin faţă de luna precedentă, iar euro au cumpărat cu peste 21% mai mult, echivalentul a 60,2 milioane USD. Moldovenii au vândut, în total, valută în echivalentul a 173,2 milioane USD (-18,4) şi au cumpărat 87,5 milioane USD (+8,6%).
Deşi ponderea vânzărilor de valută străină din partea moldovenilor s-a redus, oricum rămâne mai mare faţă de vânzări, iar acest lucru arată ca banii ajung exclusiv în consum, în timp ce acei care cumpără valută străină îşi fac economii.
Cea mai mare parte a banilor care ajung la casele de schimb valutar provin din remitenţe, care, potrivit datelor BNM, au constituit în luna februarie 88,8 milioane USD, cu 5,2% mai puţin comparativ cu luna similară a anului precedent.
Tabloul ponderii mari de 66,6% în totalul rulajului pieţei valutare în numerar arată că cea mai mare parte a remitenţelor provine din UE şi doar 18,5% – din CSI. În distribuţia pe state a provenienţei transferurilor în favoarea persoanelor fizice sunt de remarcat transferurile din Israel cu o pondere de 20,8 la sută (18,51 mil. USD) din total (în creştere cu 3,0 puncte procentuale comparativ cu februarie 2018), urmate de cele din Rusia cu o pondere de 20,6 la sută (18,30 mil. USD) din total (în scădere cu 32,5 la sută, precum şi cu 8,3 puncte procentuale comparativ cu februarie 2018). De asemenea, sunt de menţionat transferurile din Italia – 12,7 la sută (11,26 mil. USD), SUA – 8,2 la sută (7,26 mil. USD), Germania – 7,5 la sută (6,70 mil. USD), Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord – 6,2 la sută (5,48 mil. USD), Franţa – 4,5 la sută (3,97 mil. USD), Irlanda – 1,6 la sută (1,39 mil. USD), Spania – 1,5 la sută (1,32 mil. USD), România – 1,3 la sută (1,19 mil. USD), Cehia – 1,2 la sută (1,11 mil. USD), Portugalia – 1,2 la sută (1,06 mil. USD), Polonia – 1,2 la sută (1,04 mil. USD), Turcia – 0,9 la sută (0,82 mil. USD), din alte state – 10,6 la sută (9,42 mil. USD).
În structura pe valute a transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin sisteme de remitere a banilor, transferurilor în euro le-a revenit ponderea de 55,4 la sută (în creştere cu 10,3 p.p.), urmate de transferurile în dolari SUA – 41,4 la sută (în descreştere cu 7,5 p.p., comparativ cu februarie 2018) şi cele în ruble ruseşti – 3,2 la sută (în descreştere cu 2,8 p.p.).
Pe parcursul perioadei ianuarie-februarie 2019, volumul total al transferurilor bancare de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 174,82 milioane dolari SUA, cu 7,0 la sută mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Într-un raport al Băncii Mondiale se arată că migraţia permanentă a persoanelor cu studii superioare poate priva ţara de cunoştinţele şi competenţele necesare pentru îmbunătăţirea productivităţii şi a standardelor de viaţă, pe termen lung.
În oraşele mari, cum ar fi Chişinău, Bălţi, Cahul, este o provocare pentru angajatori identificarea unor candidaţi competenţi pentru locurile de muncă vacante. Criza de capital uman este încă şi mai acută când vine vorba de lucrătorii calificaţi, care lucrează manual, şi de lucrătorii înalt calificaţi, în special cei din domeniul IT&C, sănătate, învăţământ, ştiinţă şi inginerie.
În domeniul sănătăţii, exodul creierelor a devenit o urgenţă concretă, iar personalul calificat este din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, doar anul trecut, potrivit informaţiilor Ministerului Sănătăţii, au plecat 3000 de medici, numărul locurilor vacante din sectorul sănătăţii era dublu faţă de media pe economie, ceea ce înseamnă că multe locuri de muncă rămân neocupate.
“Mai devreme sau mai târziu, criza de capital va duce la majorări ale salariilor plătite pentru acele profesii care sunt cele mai căutate. Astfel de majorări pot diminua exodul creierelor şi îi pot convinge pe unii migranţi să revină acasă, deşi motivele deciziei de părăsire a ţării – în special pentru profesioniştii calificaţi – de multe ori nu sunt limitate doar la salarizare”, mai arată acelaşi raport al Băncii Mondiale.
Persoanele cu calificări scăzute sunt adesea atrase în străinătate de salariile mai bune. Acestea le permit să trimită bani acasă. Mulţumită acestor sume („remitenţe“), multe familii sărace, în special cele din mediul rural, şi-au îmbunătăţit condiţiile de viaţă şi au putut ieşi din sărăcie.
Pe parcursul întregii perioade de tranziţie, importanţa remitenţelor pentru creşterea economică a Moldovei a crescut rapid, ajungând la o treime din PIB în 2006. În ultimii ani, Republica Moldova figurează în topul ţărilor cu cea mai mare contribuţie a remitenţelor la creşterea economică. Importanţa remitenţelor este confirmată şi de faptul că perioada în care acestea au crescut cel mai rapid (2000–2008) a coincis cu perioada de creştere robustă a economiei moldoveneşti. La moment, acestea asigură circa o pătrime din PIB, însă continuă să rămână cea mai importantă sursă de finanţare a contului curent, devansând vizibil investiţiile străine directe, transferurile guvernamentale şi împrumuturile. Prin urmare, remitenţele contribuie esenţial la menţinerea sustenabilităţii datoriei externe a Moldovei şi stabilităţii monedei naţionale.
Deşi majoritatea banilor transferaţi de emigranţii moldoveni sunt utilizaţi pentru consum, aceştia au contribuit în mod indirect şi la procesele investiţionale din ţară. Astfel, creşterea pronunţată a influxurilor de remitenţe, începând cu anul 2000, a corelat în mod vizibil cu o evoluţie pe măsură a stocului de depozite la termen deschise de persoanele fizice. La rândul lor, acestea au impulsionat şi activitatea de creditare, având în vedere faptul că depozitele constituie principala sursă pentru activitatea băncilor din Republica Moldova.
Evidenţele empirice sugerează că, în medie, o creştere de 10% a remitenţelor contribuie la o creştere cu 8,5% a depozitelor. Această legătură cauzală este semnificativă începând cu anul 2006, când o creştere de 10% a remitenţelor contribuie la 11,4% creştere a depozitelor persoanelor fizice. Până în 2005 aceste influxuri au avut un impact neglijabil asupra depozitelor atrase de bănci. Prin urmare, remitenţele nu au început să contribuie la activitatea de creditare a băncilor imediat odată cu demararea primelor valuri de emigrare masivă, ci doar după o anumită perioadă de timp, atunci când venitul disponibil al familiilor cu emigranţi a crescut la un nivel suficient pentru a face şi economii. Deşi remitenţele au facilitat în mod esenţial accesul populaţiei la serviciile financiar-bancare, există încă un vast potenţial neexplorat în ceea ce ţine de familiarizarea populaţiei cu serviciile date. Rata brută de economisire raportată la PIB este una din cele mai mici din Europa Centrală şi de Est. De exemplu, potrivit datelor Băncii Mondiale, cea mai mare rată de economisire este în Federaţia Rusă – 30,3%, iar în România – 27,9%. La coada clasamentului, din totalul de 15 ţări, pe penultima poziţiei se află Republica Moldova cu o rată a economisirii de 13,1% şi Albania cu – 12,7%.
Victor URSU
