Miercurea trecută a avut loc atelierul consultativ sub genericul „Conceptul privind dezvoltarea pieţei de capital în Republica Moldova” şi “Conceptul de implementare a Regulamentului nr. 1060/ 2009 privind agenţiile de rating de credit în legislaţia naţională”, în cadrul căruia Centrul Analitic Independent Expert-Grup şi-a prezentat viziunea sa privind acţiunile ce urmează a fi întreprinse în vederea impulsionării pieţei de capital.
Multe din sugestiile făcute de experţi au fost propuse anterior şi de Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF), inclusiv uniformizarea tratamentului fiscal a investiţiilor făcute în instrumentele financiare. Este vorba, pe de o parte, de depozitele bancare şi valorile mobiliare de stat şi, pe de altă parte, de valorile mobiliare corporative, care sunt puse în condiţii diferite, primele fiind scutite şi de impozite, în timp ce dividendele de la valorile mobiliare corporative sunt impozitate, chiar şi dublu.
În cadrul acestui proiect, Expert-Grup oferă asistenţă CNPF în vederea fortificării cadrului regulator în acest sector şi în procesul de implementare a Directivelor europene şi angajamentelor în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, a declarat Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup. „Este absolut evidentă importanţa subiectului „Dezvoltarea pieţei de capital din Republica Moldova” pentru dezvoltarea economică, în general, pentru accesul la finanţe, pentru soluţionarea multor constrângeri de dezvoltare economică pe care le are acum Moldova”, a menţionat Lupuşor.
„Am solicitat opinia experţilor, în cadrul asistenţei tehnice acordate de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, să studieze practica internaţională pentru a vedea ce nu merge bine pentru ca acest sector să fie dezvoltat, ce ar trebui să întreprindem pentru a relansa piaţa de capital”, a subliniat Nina Dosca, vicepreşedintele CNPF.
Există o ofertă mare de capital. Nivelul înalt al economisirilor inevitabil poate stimula cererea pentru instrumente de investiţie. Este vorba, în primul rând, de economisirile populaţiei, în continuă creştere, fondurile agenţilor economici şi fondurile investitorilor străini.
Problema, însă, este că investiţiile în instrumentele financiare din Moldova sunt tratate diferit, afirmă expertul Eugen Ghileţchi. Astfel, conform Codului fiscal şi legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, investiţiile în instrumentele financiare au următorul tratament fiscal:
Scutite de impozitul pe venit:
– valorile mobiliare de stat;
– dobânzile persoanelor fizice la depozitele bancare şi depunerile membrilor pe conturile personale în asociaţiile de economii şi împrumut;
– dobânzile la valorile mobiliare corporative (obligaţiuni), valorile mobiliare care sunt instrumente ale pieţei monetare.
Impozitate la nivelul de 6%:
– dividendele achitate acţionarilor din profitul obţinut de persoana juridică.
Taxate la cotele impozitului pe venit conform art. 15 din Codul fiscal:
– veniturile obţinute ca urmare a creşterii de capital la înstrăinarea activelor de capital (acţiuni şi obligaţiuni).
Potrivit lui Ghileţchi, băncile deţin cota cea mai mare a valorilor mobiliare de stat şi sunt singurele instituţii care au acces la instrumentele pieţei monetare, ambele fiind scutite de impozite. Totodată, băncile sunt avantajate în procesul atragerii capitalului, în comparaţie cu piaţa de acţiuni, întrucât venitul aferent depozitelor bancare este scutit şi el de impozit. Astfel, arhitectura fiscală actuală, pare să nu aibă drept prioritate dezvoltarea pieţei de capital.
Per plan global, nu există o abordare unică şi „perfectă” a tratamentului instrumentelor financiare din punct de vedere fiscal, spune Ghileţchi. Potrivit acestuia, deşi tratamentul fiscal neuniform al instrumentelor financiare cu siguranţă joacă un rol important, eliminarea acestui element de unul singur nu poate determina dezvoltarea pieţei în sine. Totuşi, Expert-Grup propune uniformizarea tratamentului fiscal.
Eugen Ghileţchi a mai spus că liberalizarea pieţei VMS va putea servi drept o premisă importantă în dezvoltarea ulterioară a pieţei de capital per ansamblu.
Pare a fi rezonabilă propunerea de a crea condiţii pentru o piaţă secundară cu listarea la bursă a valorilor mobiliare de stat. La fel, instituirea unui sistem de pensii individuale obligatorii (Pilonul II) care, cum arată practica internaţională, ar avea un impact direct asupra pieţei de capital. Este adevărat că în ultimii ani s-au făcut mai multe încercări de a crea fonduri nestatale de pensii, însă toate aceste încercări au eşuat.
O tendinţă recentă privind pieţele de capital, în special în ţările cu lichiditate mică şi număr redus de companii listate la bursă, este de a se integra în pieţele regionale. Există modele de integrare parţială şi modele de unificare deplină a pieţelor, mai apreciază experţii.
Vicepreşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Nina Dosca, a menţionat în cadrul atelierului consultativ „Dacă aţi avea o sumă de bani, unde le veţi investi, în valori mobiliare de stat, acţiuni corporative sau le veţi depune la un depozit bancar? Sunt sigură că în valori mobiliare de stat sau la un depozit bancar, pentru că veniturile de la aceste instrumente nu sunt impozitate. Ani la rând, CNPF propune crearea condiţiilor egale la toate instrumentele financiare. Aceasta nu înseamnă că CNPF propune ca veniturile obţinute din VMS sau depozitele bancare să fie impozitate. Însă trebuie să fie un cadru uniform, echitabil pentru ambele sectoare”.
„Problema uniformizării tratamentului fiscal pentru diferite instrumente financiare, abordată cu insistenţă de CNPF, nu este rezolvată de multă vreme”, a subliniat Ludmila Morari, vicepreşedintele Bursei de Valori a Moldovei.
Potrivit lui Morari, piaţa de capital, care este supusă impozitării, este ocolită de investitori. Înainte de a intra pe piaţă ei se gândesc foarte bine: să investească sau nu şi, de regulă, spun „nu”, subliniază Ludmila Morari.
Este de notat că în raportul „Conceptul privind dezvoltarea pieţei de capital în Republica Moldova”, elaborat de Expert-Grup, se menţionează că liberalizarea pieţei VMS va putea servi drept o premisă importantă în dezvoltarea ulterioară a pieţei de capital per ansamblu. Poziţia avantajoasă a depozitelor faţă de alte forme de plasare a mijloacelor băneşti şi anume lipsa impozitului pe venit asupra dobânzii câştigate la depozite, consolidează poziţia monopolistă a băncilor pe piaţa primară a VMS.
La rândul său, Alesea Boghiu, Direcţia politici fiscale şi vamale a Ministerului Finanţelor, a menţionat în cadrul şedinţei că instituţia pe care o reprezintă nu pledează pentru acordarea facilităţilor, ci mai mult pentru subvenţionarea directă, ca, de exemplu, subvenţionarea creării locurilor noi de muncă. „Noi fugim de practica de a acorda scutiri şi mai mult mergem pe ideea subvenţionării directe”, a spus reprezentantul Ministerului Finanţelor. Ea a adăugat că facilităţile fiscale trebuie privite doar în ultimul rând ca soluţie pentru dezvoltarea unui domeniu, nu doar a pieţei de capital.
Timpul facilităţilor, probabil, a trecut. Nu poţi, însă, să nu fii de acord cu opinia participanţilor la atelierul consultativ, care au afirmat că condiţiile diferite pentru instrumentele financiare, subminează piaţa de capital. Comisia Naţională a Pieţei Financiare a depus şi depune eforturi, prin modificări de acte normative şi legislative, ca să impulsioneze această piaţă. Însă doar un efort comun, cu susţinerea altor instituţii, pentru a mări interesul pentru piaţa de capital, ar duce la dezgheţul acesteia.
De asemenea, participanţii la atelier au subliniat importanţa creării unor condiţii de activitate în R. Moldova pentru agenţiile de rating.
Vlad Bercu
