Operaţiunile intense de export şi import din primul trimestru al anului curent au marcat dezvoltarea pieţei de logistică şi depozitare din R.Moldova. Operatorii de logistică estimează că în acest an îşi vor rotunji rezultatele financiare, revenind la indicatorii dinaintea crizei. Pe de altă parte, se pare că dezvoltarea accelerată a pieţei serviciilor logistice va fi încetinită în continuare de starea precară a infrastructurii, dar şi de lipsa forţei de muncă calificate – o piedică recentă.
Se consideră că piaţa moldovenească de logistică s-a dezvoltat mai intens în perioada 2004-2008, înregistrând o creştere anuală de 20-25%. Cel mai reuşit an pentru operatorii acestui segment a fost anul 2008. În perioada respectivă, activau în jur de 150 firme autohtone care ofereau servicii de depozitare la nivel elementar. Ulterior, o parte dintre ele s-au acomodat la tendinţele pieţei, revizuind şi adaptând gama de servicii. Actualmente, companiile internaţionale de logistică care activează pe piaţa moldovenească sunt într-o concurenţă acerbă deoarece sunt doar nouă la număr.
Însă, cei mai importanţi concurenţi ai companiilor de logistică sunt importatorii mari, care îşi creează propriile sisteme de distribuire şi depozitare. Dat fiind faptul că importatorilor le revin cele mai mari volume de mărfuri tranzacţionate, aceştia preferă distribuirea directă. Alţi concurenţi ar fi şi centrele regionale, în care apar noi firme, distribuitori en gros, care până nu demult, operau cu un segment îngust de mărfuri, dar acum procură maşini noi şi extind afacerea. Totuşi, doar companiile profesioniste se vor menţine pe piaţă. Companiile internaţionale mari de logistică au avantajul de a presta un şir imens de operaţiuni de logistică. În primul rând, se ocupă de transportarea internaţională de mărfuri (auto, avia, fluvial). De asemenea, acestea execută şi devamarea mărfurilor, având împuterniciri de brokeri vamali, urmează depozitarea, marcarea produselor şi ambalarea în pachete promoţionale sau standard, comandate de către retaileri şi livrarea spre clienţi.
„O companie de logistică serioasă trebuie să fie întotdeauna cu un pas înaintea altora, să ofere servicii accesibile şi depline. Clienţii noştri s-au schimbat considerabil. Dacă înainte îşi doreau să economisească bani, acum ei pun accentul pe calitatea serviciilor. Pot spune că agenţii economici şi companiile de logistică formează un tandem care se completează reciproc. Altfel spus, logistica oferă noi posibilităţi pentru dezvoltarea businessului”, explică Dumitru Munteanu, directorul comercial DHL Moldova, prima companie internaţională care a apărut pe piaţa de logistică moldovenească acum 16 ani. El a remarcat că DHL a atins un nou nivel – cel de consulting în logistică, atunci când furnizorului i se comunică volumul de stoc al mărfii depozitate, cererea pentru produse în funcţie de regiune, monitorizarea on-line a expediţiei etc.
Datele publicate de Biroul Naţional de Statistică arată că în perioada ianuarie-mai 2011 au fost transportate 3 303,8 mii tone de mărfuri, ceea ce este cu 30,8% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Tot în aceeaşi perioadă, volumul exporturilor s-a majorat cu 43,2% şi a constituit 46,65 mld. lei. Aceste cifre se fac resimţite în activitatea operatorilor de logistică printr-o creştere de 20%, ceea ce aduce o recuperare a pierderilor suferite în timpul crizei. Directorul general DHL Moldova, Nicolai Artemenco spune că „această creştere nu caracterizează un nivel înalt de activitate, poate din considerentul că piaţa nu şi-a revenit deplin după criză. După volumul de mărfuri transportate, compania a ajuns la nivelul anului 2008. În acelaşi timp, s-a schimbat originea mărfurilor transportate din Moldova spre alte ţări. Oamenii de afaceri utilizează mai mult DHL Express pentru a expedia acte. Astfel, se încearcă stabilirea unor noi parteneriate şi studierea altor pieţe de desfacere pentru producătorii autohtoni”.
Chiar dacă în ultimii şase ani piaţa de logistică s-a dezvoltat puternic, discrepanţele regionale sunt evidente. Este vorba despre aglomerarea operatorilor de servicii logistice în jurul Chişinăului. Ponderea cea mai mare după volumul de mărfuri transportat o deţine tot Chişinăul: aproape 65% din volumul total. În ţară asistăm la o dezvoltare mai puţin accentuată şi numai ca rezultat al presiunii extinderii activităţii clienţilor din jurul capitalei în provincie. Asta dacă nu luăm în consideraţie companiile internaţionale de pe piaţă, care au deschise filiale în vreo cinci oraşe mai importante.
Dincolo de evoluţia pozitivă, dar neuniformă, o serie de elemente negative afectează dezvoltarea logisticii în Moldova. Costurile de închiriere mari, lipsa personalului specializat şi salariile mici, infrastructura precară, lipsa educaţiei clienţilor în ceea ce priveşte logistica şi distribuţia, costurile încă mari cu echipamentele pentru depozite comparativ cu pieţele din Vest etc. Toate acestea se traduc în costuri logistice mari, deocamdată.
Avantajul transportării fluviale şi avia, costul redus al forţei de muncă şi a terenurilor ar fi câteva dintre argumentele care susţin dezvoltarea spaţiilor industriale. Dar sunt rapid combătute de lipsa infrastructurii şi neadaptarea mediului de afaceri local la necesităţile investitorilor. Totuşi, Moldova ar putea deveni un centru regional de logistică, dacă s-ar reuşi consolidarea depozitelor moderne, atragerea specialiştilor calificaţi şi creşterea consumului intern.
Potrivit unei opinii generalizate, în Moldova, infrastructura proastă afectează întreg lanţul logistic într-o asemenea măsură încât nu pot fi respectate standardele atinse în străinătate. “Activitatea de logistică presupune planificare şi control asupra operaţiunilor. Starea precară a infrastructurii nu poate conduce decât la adăugarea de noi elemente imprevizibile, care pot să afecteze puternic întreg procesul de logistică, cu un impact negativ puternic asupra calităţii serviciului prestat”, consideră Elena Culiuc, economist Expert-Grup.
Operatorii care activează în regiune susţin că, din cauza drumurilor proaste, zilnic câteva maşini ies din funcţiune, ceea ce aduce pierderi companiei şi clienţilor. Ei susţin că o maşină deserveşte în jur de 10-12 magazine. În condiţiile unor drumuri bune, însă, numărul lor ar fi de 15-20 unităţi. Starea proastă a infrastructurii este motiv şi pentru costuri mari de logistică şi depozite regionale necesare pentru distribuţia naţională. Spre exemplu, în ţările europene 1-2 depozite acoperă distribuţia pe o arie de 400 km pătraţi, în Moldova e nevoie de 3-4 depozite.
Ministerul Economiei nu a putut da un răspuns clar dacă vom asista în curând la o expansiune a portofoliului de proprietăţi logistice. Cert este că avem o piaţă de proprietăţi logistice slab dezvoltată în comparaţie cu ţări precum Rusia, Ungaria, Cehia sau Polonia, fiecare dintre ele având în jur de 2-3 milioane metri pătraţi spaţiu de depozitare.
Portul internaţional liber Giurgiuleşti (PILG) şi aeroportul internaţional liber Mărculeşti (AILM) sunt două proiecte naţionale ambiţioase prin care Moldova îşi poate testa posibilităţile pe piaţa regională de logistică. Doar cu condiţia că se vor dezvolta rapid.
Terminalul de la Giurgiuleşti, cu o capacitate de 2 mil. tone anual, a transbordat în prima jumătate a acestui an 154,4 mii tone de mărfuri, cu 6% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2010. „Suntem mulţumiţi de creşterea continuă a volumului de transbordări. Acest fapt ne demonstrează că clienţii noştri sunt satisfăcuţi de calitatea serviciilor noastre. Se apropie de final lucrările de construcţie a terminalului de containere şi mărfuri generale. Acest terminal nou ne va permite să lucrăm cu diverse tipuri de încărcături, ceea ce va contribui în mod esenţial la sporirea volumului de transbordări”, a menţionat preşedintele consiliului acţionarilor Danube Logistics SRL, Thomas Moser. În acest an, pentru prima dată, compania Danube Logistics SRL a efectuat operaţiuni de export a produselor petroliere în volum de 2,8 mii tone.
Realizarea proiectelor pe teritoriul PILG a început în 2005 cu finisarea construcţiei terminalului petrolier. Investiţiile în proiectul holdingului sunt estimate la $250-270 mil. În 2010 investiţiile pentru port au constituit $7,2 mil., iar volumul total al investiţiilor în dezvoltarea întreprinderii a ajuns la $46,6 mil. Cifra de afaceri anuală a depăşit 1,2 mld. lei şi a crescut de 3,6 ori.
Potrivit surselor din cadrul PILG, recent a fost semnat un contract de lungă durată cu societatea „TransBulkLogistics” – companie afiliată a societăţii „TransCargoTerminal” şi operatorul elevatorului de cereale. Contractul prevede arendarea unui teren care va fi utilizat pentru construcţia şi operarea a două rezervoare de depozitare a uleiului vegetal, precum şi a unei hale de depozitare a cerealelor. Totodată, s-a început construcţia căii ferate cu ecartament combinat (larg şi îngust). Acest lucru va permite transbordarea prin port a mărfurilor atât în/din ţările CSI, cât şi din/în statele UE.
Al doilea proiect, aeroportul de la Mărculeşti s-a transformat din unul militar într-o platformă de afaceri, iar rezidenţii AILM beneficiază de un regim de activitate facilitat, similar celui stabilit pentru rezidenţii zonelor economice libere. Modernizarea infrastructurii aeroportului costă aproximativ 150 mil. dolari, bani care încă nu au fost rezervaţi. Cu toate acestea, administraţia aeroportului îşi propune să creeze o şcoală de piloţi, să construiască un centru logistic internaţional pentru traseul Europa-Caucaz şi să cumpere elicoptere noi. Anul trecut AILM a înregistrat venituri de peste 60 mil. lei din prestarea serviciilor aeroportuare şi transportarea mărfurilor, comerţul en gros, prelucrarea producţiei agricole, ambalarea şi marcarea producţiei etc.
Analiştii economici susţin că, de regulă, centrele de logistică se dezvoltă în ţările cu potenţial înalt de consum, în aşa fel încât agenţii economici se ocupă şi cu transportarea mărfurilor în alte regiuni, şi cu distribuirea lor pe piaţa internă. Iar apropierea de UE nu este suficientă pentru a crea un centru regional de logistică competitiv, chiar dacă piaţa europeană are mari avantaje în acest sens. Pe termen lung, consideră experţii, RM are avantaje în comparaţie cu multe ţări din spaţiul CSI. O oportunitate ar fi apropierea de Turcia şi de pieţele emergente Asiei Centrale.
Pe de altă parte, “Moldova este un stat suficient de progresiv, în ceea ce priveşte implementarea tehnologiilor avansate. Dezvoltarea industriei vinicole, de textile şi a tehnologiilor informaţionale ar putea asigura un volum înalt de export. Deci, ar apărea mai mult spaţiu pentru operaţiunile de logistică”, consideră Nicolai Artemenco, directorul general DHL Moldova.
Lilia Platon
