Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018–2022 şi Planul de acţiuni aferent implementării acesteia au fost aprobate, vineri, 13 iulie, în şedinţa plenară a Parlamentului.
Documentul punctează dezvoltarea pieţei financiare nebancare pentru următorii cinci ani şi prevede politici clare de acţiune, care cuprind peste 60 de măsuri, care derivă din angajamentele asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu UE.
Prezent în plenul Parlamentului, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), Valeriu Chiţan, a ţinut să menţioneze că Strategia presupune edificarea şi fortificarea funcţiei de supraveghere – instrument aferent identificării timpurii a neregulilor funcţionale şi dezechilibrelor financiare la nivel de entitate. “Acest lucru va însemna o mai bună gestionare a riscurilor, dar şi recăpătarea încrederii cetăţenilor şi investitorilor prin implementarea unor practici de guvernanţă corporativă cu referinţă la structura şi transparenţa acţionariatului”, a subliniat raportorul.
Potrivit Domniei Sale, acest document de politici reprezintă viziunea Regulatorului (CNPF) în perspectivă medie pentru crearea unui cadru integrat de funcţionare şi supraveghere a pieţei financiare nebancare, care să contribuie la stabilitatea şi dezvoltarea sustenabilă a acesteia.
Scopul Strategiei este de a asigura piaţa financiară nebancară per ansamblu şi per sectoare cu repere programatice ancorate la standardele UE pentru a promova încrederea consumatorilor, respectiv a proteja interesele investitorilor şi a oferi acces cetăţenilor la serviciile şi instrumentele financiare adiţionale.
Trecând în revistă evoluţia ultimilor cinci ani a pieţei financiare nebancare, Valeriu Chiţan a subliniat că fiecare domeniu în parte şi piaţa în întregime deţine o pondere nesemnificativă în PIB (în jur de 5%), comparativ cu sectorul bancar care se cifrează la peste 50 la sută. Totodată, oficialul a remarcat volumul în creştere a activelor din domeniul nebancar (de la 8,7 mlrd. lei în 2016 la 9,8 mlrd. lei în 2017). În mod special, preşedintele CNPF s-a referit la sectorul de creditare nebancară (AEÎ/OM), ponderea căruia a înregistrat în ultimii ani o creştere dublă (sau peste 10% din totalul pieţei).
“Creditarea nebancară este recunoscută ca fiind o industrie strategică, în special pentru dezvoltarea sectorului privat, rolul acestui segment rezidă nu doar în oferirea creditelor pentru acoperirea necesităţilor curente ale păturilor sociale cu venituri modeste. Acest gen de intermediere financiară este şi trebuie privit ca un mijloc de acces la resurse la etapa iniţierii afacerilor, ulterior servind în calitate de catalizator de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii. De remarcat în acest sens, că potrivit raportărilor anuale 2017, entităţile corespunzătoare au acordat împrumuturi în agricultură de circa 220 mil. lei, pentru consum – circa 200 mil. lei şi pentru achiziţionarea şi construcţia imobilelor – aproape 170 mil. lei”, a specificat preşedintele CNPF.
Potrivit preşedintelui CNPF, un rol deosebit în funcţionarea pieţei vizate o au participanţii profesionişti, mai cu seamă, entităţile care practică business nemijlocit, precum şi cele cu funcţii de intermediere şi asociaţiile profesionale.
În aceeaşi ordine de idei, dl Chiţan a relevat că multiple acţiuni de implementare a Strategiei propriu-zise vizează conlucrarea şi interacţiunea autorităţii de supraveghere cu participanţii pieţei.
Cu referire la piaţa de capital, Valeriu Chiţan a afirmat că este necesar de recunoscut că, în virtutea diverselor circumstanţe, aceasta în calitate de instrument financiar nu a evoluat potrivit aşteptărilor în materie de atragere a resurselor disponibile, respectiv nu generează plasamente şi infuzii de capital pasibile. Prin urmare, preocupată de o asemenea situaţie, Comisia Naţională, de rând cu exerciţiul aferent convergenţei cadrului regulator naţional Directivelor UE, stipulează în Strategia abordată un şir de ajustări în sensul remedierilor de rigoare, mai cu seamă:
– admiterea valorilor mobiliare de stat (VMS) pentru circulaţie pe piaţa reglementată, implicit, bursieră (în prezent piaţa VMS reprezentând un cerc închis între emitent (MF) şi dealerii primari (băncile comerciale), astfel demonopolizând şi diversificând actualul sistem, creând premise adecvate atragerii Bursei de Valori în acest proces;
– revizuirea şi relansarea pieţei de obligaţiuni corporative şi municipale;
– deschiderea societăţilor pe acţiuni spre resurse alternative, extrabancare, din contul emisiunilor valorilor mobiliare proprii plasate în piaţă;
– uniformizarea regimului fiscal pentru toate tipurile de valori mobiliare (astfel, depăşind inegalitatea prezentă între valorile mobiliare de stat cu regim preferenţial, şi valorile mobiliare corporative, veniturile cărora sunt impozitate).
În ceea ce priveşte piaţa de asigurări, preşedintele CNPF a menţionat că “acest domeniu este unul care s-a impus, s-a dezvoltat inclusiv pe cont propriu (cu beneficiile şi pierderile adiţionale), cadrul de reglementare şi supraveghere neîntrunind întocmai şi la timp principiile de prudenţialitate caracteristice acestui gen de intermediere financiară. Consecinţele constituind hazard moral, acţionariat netransparent şi dubios, declin financiar şi reputaţie reproşabilă”.
Prin urmare, în cadrul Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018–2022, CNPF şi-a propus restartarea sectorului în cauză, principalele obiective constituind:
– evaluarea şi restructurarea pieţei, elementele-cheie fiind: liberalizarea; capitalizarea şi suficienţa resurselor tehnice;
– un nou cadru legislativ şi secundar aferent asigurărilor, demarând în acest sens un proiect de asistenţă cu suportul Băncii Mondiale;
– modernizarea şi euro-standardizarea.
Potrivit lui Valeriu Chiţan, impactul general, urmare celor enunţate urmează să fie cuantificat, prin:
– creşterea gradului de cuprindere, implicit, de penetrare din contul facilitării genurilor, inclusiv mixte de asigurare facultativă şi obligatorie, mai ales întru atenuarea costurilor şi riscurilor provocate de eventualele calamităţi naturale;
– dezvoltarea mecanismelor aferente favorizării spiritului de fidelizare;
– implementarea unui nou regim de solvabilitate, potrivit cerinţelor Solvency II – o provocare majoră atât pentru activitatea, respectiv, funcţia de supraveghere, cât şi pentru companiile de asigurare.
Revigorarea reglementării şi supravegherii sectorului de creditare nebancară va cuprinde măsuri punctuale privind:
– aplicarea setului de reguli şi proceduri ce derivă din prevederile noii Legi privind OCN;
– standardizarea sistemului de raportări şi de analiză, verificare şi identificare a slăbiciunilor, implementarea sistemului de avertizare timpurie pe baza indicatorilor prudenţiali;
– implementarea mecanismelor aferente stabilizării AEÎ, inclusiv prin administrare specială. Constituirea Fondului de garantare a depunerilor de economii;
– extinderea institutului de autorizare asupra caselor de amanet.
Toate acestea, concomitent cu sporirea nivelului culturii financiare a populaţiei privind serviciile şi instrumentele pieţei financiare nebancare şi creşterea încrederii consumatorului, asigurând protecţia acestuia. În acest sens, CNPF deja a iniţiat atragerea de fonduri prin asistenţă externă aferentă unui proiect de anvergură, educaţional, care „va acoperi” toate păturile şi vârstele sociale, avându-se în vedere organizarea unui ciclu de instruiri, broşuri, clip-uri etc.
Potrivit preşedintelui CNPF, realizarea acţiunilor prevăzute în Strategie va contribui la:
– dezvoltarea şi punerea în aplicare a cadrului normativ (primar şi secundar) în contextul adaptării corespunzătoare standardelor UE, ceea ce va permite participanţilor pieţei şi investitorilor să beneficieze de avantajele pieţei unice europene;
– implementarea supravegherii prudenţiale pe piaţa financiară nebancară, prin trecerea la supravegherea în baza prevenirii şi gestiunii riscurilor;
– sporirea nivelului culturii financiare a populaţiei şi încrederii consumatorului, asigurând protecţia acestuia;
– dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor instituţionale şi operaţionale ale CNPF pentru a asigura o guvernanţă performantă.
Lilia Alcază
