Interviu oferit ziarului Capital Market de către un grup de experţi ai Consiliului Concurenţei, în frunte cu Veaceslav Guţuţui, membru al Plenului Consiliului Concurenţei.
– Recent, Consiliul Concurenţei (CC) şi-a prezentat raportul de activitate la şedinţa Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, iar judecând după vot, reglementatorul se bucură de încredere din partea deputaţilor. Cu toate acestea, în opinia Dvs., ce a reuşit şi ce nu a reuşit să facă instituţia anul trecut şi de ce?
– În anul 2015, Consiliul Concurenţei a progresat în activităţile desfăşurate, înregistrând rezultate mai bune decât în anii precedenţi. A fost intensificată activitatea de investigare a cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale. Numărul total de investigaţii în derulare a fost de 79 (în creştere în comparaţie cu anul 2014, când au fost 62 de cazuri), a celor finalizate – de 35 şi a celor iniţiate – de 36. Valoarea totală a sancţiunilor impuse a alcătuit 38,04 mln. lei, fiind înregistrată o creştere considerabilă a nivelului sancţiunilor aplicate în 2015, faţă de anii precedenţi. În cazurile când a fost posibilă restabilirea concurenţei efective pe piaţă, fără aplicarea măsurilor de sancţionare, s-a utilizat instrumentul acceptării angajamentelor.
În 2015, în vederea restabilirii mediului concurenţial, în premieră, Consiliul Concurenţei a obligat două întreprinderi implicate în concentrare economică, să dizolve concentrarea economică realizată pentru grupul format din mai multe companii turistice, care a obţinut o poziţie dominantă pe piaţa formării pachetelor turistice cu destinaţia Turcia. Autoritatea de concurenţă a obligat grupul de întreprinderi să restabilească situaţia existentă, anterior punerii în aplicare a concentrării. Întreprinderii, care a pus în aplicare concentrarea economică, i-a fost aplicată o amendă de 21,08 mln. lei. (Totodată, această Decizie a fost contestată în instanţa de judecată, care a dispus suspendarea hotărârii în partea ce ţine de încasarea amenzii în bugetul de stat până la soluţionarea cauzei în fond).
În rezultatul examinării în procedura contenciosului administrativ a acţiunilor intentate, au fost finalizate 8 cauze, dintre care în 7 cazuri instanţa de judecată a dat câştig de cauză Consiliului Concurenţei, ceea ce denotă o rată a câştigurilor în instanţa de judecată în mărime de 87,5%.
Au fost implementate, în premieră, mai multe instrumente ale politicii de concurenţă, unul dintre ele fiind acceptarea angajamentelor propuse de către întreprinderi, care contribuie la înlăturarea încălcărilor şi restabilirea rapidă a mediului concurenţial.
În vederea promovării politicii statului în domeniul concurenţei şi evaluării impactului de reglementare asupra mediului concurenţial, excluderii tratamentelor preferenţiale în favoarea unor agenţi economici, înlăturării şi prevenirii instituirii barierelor anticoncurenţiale în diferite sectoare economice, Consiliul Concurenţei, pe parcursul anului 2015, a avizat 68 de proiecte de acte legislative şi normative, majoritatea fiind cu propuneri şi recomandări de îmbunătăţire a conţinutului lor.
Tot în 2015 a fost elaborat şi prezentat Parlamentului şi Guvernului primul Raport privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova. Raportul a vizat perioada 01.01.2011-16.08.2013, fiind de fapt o inventariere a ajutoarelor de stat existente la data intrării în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.
În premieră, reprezentanţii Consiliului Concurenţei au participat în calitate de experţi, pentru o autoritate de concurenţă străină în cadrul proiectului Uniunii Europene “Armonizarea sistemului de achiziţii publice din Ucraina la standardele UE”.
În anul 2015, a fost lansată platforma de discuţii Competition CaFE, care oferă posibilitatea unei comunicări tematice cu părţile interesate într-un nou format.
În contextul preluării celor mai bune practici internaţionale din domeniul concurenţei şi ajutorului de stat, dar şi în vederea dezvoltării relaţiilor de colaborare internaţională, pe parcursul anului 2015, Consiliul Concurenţei a fortificat cooperarea cu diferite entităţi internaţionale (Banca Mondială, Comisia Europeană, ICN, CIPA) şi a dezvoltat parteneriate pe cale bilaterală.
Desigur că este încă mult de realizat în vederea soluţionării tuturor problemelor mediului concurenţial. În acest context, Consiliul Concurenţei, în anul 2015, a elaborat proiectul Programului naţional din domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru a asigura demonopolizarea sectoarelor economice şi deschiderea lor către concurenţă. Proiectul Programului este la etapa de finalizare şi va fi înaintat în viitorul apropiat Parlamentului pentru dezbateri şi aprobare.
Un grup important de probleme se referă la asigurarea independenţei organizaţionale şi financiare, precum şi consolidarea capacităţii instituţionale a Consiliului Concurenţei. La fel rămâne deschisă problema avizării obligatorii a proiectelor actelor normative şi legislative sub aspectul impactului asupra concurenţei, în vederea prevenirii adoptării unor norme anticoncurenţiale şi excluderii unor potenţiale abuzuri din partea autorităţilor publice, deoarece nu în toate cazurile autorităţile publice-iniţiatoare de proiecte de acte legislative şi normative solicită avizul Consiliului Concurenţei.
O problemă importantă este şi asigurarea accesului Consiliului Concurenţei la bazele de date deţinute de autorităţile publice în vederea obţinerii în termeni restrânşi a informaţiilor necesare efectuării investigaţiilor concurenţiale.
Consiliul Concurenţei a elaborat un set de propuneri concrete pentru a rezolva problemele enumerate, care au fost expediate în adresa Parlamentului şi Guvernului.
– În raport s-a menţionat că majoritatea litigiilor judiciare dintre Consiliu şi companii, ce au intrat în vizorul autorităţii de reglementare, s-au încheiat în favoarea CC. În opinia dumneavoastră, care este motivul acestor realizări? În ce măsură este adevărată opinia că e dificil să te judeci cu o autoritate de reglementare care stabileşte regulile de joc?
– Menţinerea deciziilor Plenului Consiliului Concurenţei de către instanţele de judecată se datorează faptului că deciziile adoptate de către Plen sunt bine elaborate şi argumentate. Până la adoptarea unei decizii de către Plen, se desfăşoară un amplu proces de investigaţie, în cadrul căruia o echipă de investigaţie, formată din colaboratorii subdiviziunilor specializate ale Consiliului Concurenţei, efectuează multiple acte procesuale, solicitări de informaţii, interviuri, inspecţii, în vederea acumulării probelor relevante.
În baza acumulării acestor informaţi, echipa de investigaţie întocmeşte raportul de investigaţie a cărui versiune neconfidenţială se remite părţilor pentru informare. În termen de 30 de zile lucrătoare, părţile au dreptul să prezinte observaţii asupra raportului de investigaţie. Astfel, părţile au posibilitatea să se expună asupra celor constatate în raportul de investigaţie, prezentând probe în susţinerea celor invocate.
În vederea creării şi fortificării opiniei membrilor Plenului Consiliului Concurenţei cu privire la circumstanţele cauzei, probele acumulate, vinovăţia părţilor şi sancţiunea aplicabilă, acordării dreptului la apărare a părţilor implicate în investigaţie, se organizează audieri ale părţilor sau ale persoanelor terţe. Audierile sunt organizate sub egida Plenului Consiliului Concurenţei, numărul acestora fiind în creştere: în anul 2014 au fost organizate 14 audieri, iar în 2015 – 25 audieri. În prezent, la fiecare investigaţie mai complicată se realizează cel puţin o audiere a părţilor la dosar.
Membrii Plenului, în urma analizei informaţiilor şi probelor acumulate de la părţile implicate în investigaţie şi ca urmare a exercitării dreptului la apărare pentru părţile implicate într-o investigaţie, apreciază critic şi obiectiv problemele de ordin concurenţial atât prin prisma reclamantului, cât şi a reclamatului, adoptând decizii suficient de bine structurate şi argumentate, fundamentate pe multiple probe acumulate pe parcursul investigaţiei.
La investigaţiile desfăşurate se munceşte asiduu, fiind implicaţi specialiştii din echipele de investigaţie (la etapa raportului de investigaţie), precum şi membrii Plenului Consiliului Concurenţei (la etapa emiterii deciziei de iniţiere a investigaţiei şi etapa adoptării deciziei).
Cu privire la opinia că e dificil să te judeci cu o autoritate de reglementare, care stabileşte regulile de joc, menţionăm că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, justiţia se înfăptuieşte pe principiul egalităţii tuturor persoanelor. Astfel, instanţele de judecată aplică acest principiu şi nici o parte a procesului nu beneficiază de careva privilegii. În acelaşi timp, regulile de joc în diferite sectoare economice sunt stabilite de Parlament, Guvern şi regulatori, prin adoptarea legilor şi actelor normative.
– În context, puteţi exprima poziţia Consiliului pe următoarele probleme de actualitate:
a) acordarea de către Guvern a creditelor celor trei bănci problematice?
– Atribuţiile Consiliului Concurenţei, conform art. 39, lit. h) a Legii concurenţei, sunt de a autoriza, monitoriza şi raporta ajutorul de stat. Notificarea ajutorului de stat se depune de către furnizor sau iniţiator Consiliului Concurenţei. Astfel, Consiliul Concurenţei nu examinează necesitatea sau oportunitatea acordării ajutorului de stat, întreaga responsabilitate asupra iniţierii unui ajutor de stat aparţinând exclusiv iniţiatorului şi furnizorului ajutorului de stat.
Banca Naţională a Moldovei (BNM) a notificat Consiliul Concurenţei intenţia de acordare a ajutorului de stat pentru trei bănci. Această măsură a avut ca obiectiv salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate şi avea menirea să asigure stabilitatea financiară a Republicii Moldova în scopul evitării unei crize financiare sistemice.
Plenul Consiliului Concurenţei a evaluat măsura de sprijin notificată de către BNM, constatând că aceasta reprezintă ajutor de stat. Ulterior, Consiliul de administraţie al BNM a decis acordarea creditului de urgenţă sub garanţia Guvernului emisă de Ministerul Finanţelor.
BNM urma să prezinte Consiliului Concurenţei, în termen de 6 luni de la acordarea ajutorului de stat, un plan de restructurare sau de lichidare a beneficiarilor. Nefiind prezentat planul sus-menţionat, Plenul Consiliului Concurenţei a dispus iniţierea investigaţiei referitor la semnele încălcării legislaţiei în domeniul ajutorului de stat de către BNM. Conform Deciziei Plenului Consiliului Concurenţei din decembrie 2015, Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor întreprind măsuri de recuperare a ajutorului acordat.
– În context, puteţi exprima poziţia Consiliului pe următoarele probleme de actualitate:
– b) conflictul iscat între furnizorii de medicamente şi instituţiile medicale? S-a creat impresia că instituţia Dvs. este de partea celor din urmă, deşi acestea (instituţiile medicale) nu şi-au onorat obligaţiile financiare (au datorii de peste 100 de milioane de lei către furnizori)?
– Asigurarea populaţiei cu medicamente şi consumabile de uz medical în sectorul ambulator şi cel spitalicesc reprezintă o problemă de ordin naţional. În februarie 2015, Consiliul Concurenţei a fost sesizat de către Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a Parlamentului în vederea examinării situaţiei prin prisma poziţiilor dominante pe piaţa farmaceutică a unor agenţi economici, dar şi prin prisma existenţei unor posibile înţelegeri de cartel.
Ţinând cont de sesizarea parvenită, precum şi de materialele acumulate pe parcursul examinării preliminare, Plenul Consiliului Concurenţei a iniţiat investigaţia în privinţa celor 6 distribuitori de medicamente.
Este de menţionat că furnizorii de medicamente – participanţi la licitaţiile publice organizate la nivel naţional de către Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, cunosc foarte bine situaţia precară din domeniu (unii din aceşti furnizori activează pe piaţă de mai bine de 15 ani), precum şi problemele pe care le întâmpină la livrarea în termen a medicamentelor, riscurile care pot perturba buna desfăşurare a contractelor câştigate. Astfel, ofertele de preţ pentru licitaţiile respective a furnizorilor de bună credinţă urmau să reflecte toate riscurile respective.
În cadrul investigaţiei s-a constatat că unii furnizorii au livrat medicamente în reţeaua de farmacii, dar au refuzat să facă acelaşi lucru instituţiilor medico-sanitare publice, conform contractelor. Cei 6 agenţi economici au fost sancţionaţi de către Plenul Consiliului Concurenţei cu o amendă în valoare totală de 17,4 mln. lei. Decizia Plenului Consiliului Concurenţei a fost contestată în instanţa de judecată de către toate companiile farmaceutice sancţionate. Instanţa urmează să examineze cauza în fond şi ulterior să se pronunţe asupra temeiniciei deciziei.
Scopul activităţii Consiliul Concurenţei constă în protejarea concurenţei loiale şi nu protejarea intereselor actorilor implicaţi în procesele economice, care fac obiectul investigaţiilor desfăşurate.
– c) vorbim despre existenţa un mediu favorabil de afaceri în ţară, însă, din start, unii producători străini sunt mai avantajaţi decât producătorii autohtoni, din cauza preţurilor mai mici la resursele energetice sau a sprijinului şi subvenţiilor mai substanţiale din partea statului. Acest aspect este luat în considerare de către experţii Consiliului?
– Fiecare caz de încălcare a legislaţiei concurenţiale este examinat în parte de Consiliul Concurenţei, în cadrul investigaţiilor respective, fiind studiate toate aspectele relevante, inclusiv şi cele enunţate de Dvs. În acelaşi timp, trebuie de avut în vedere şi angajamentele comerciale de liber schimb al mărfurilor, asumate de Republica Moldova în cadrul diferitor acorduri internaţionale, cum ar fi Acordul de Asociere şi Acordul Central European al Comerţului Liber, în vederea integrării Republicii Moldova în spaţiul economic european.
– Cât de des instituţia Dvs. este sesizată cu privire la abuzul de poziţie dominantă pe piaţa din R. Moldova? Care sunt acţiunile întreprinse, în acest sens de CC?
– În perioada 2012–2015, în cadrul Consiliului Concurenţei au fost examinate 159 de cazuri referitoare la încălcarea Legii concurenţei. Din toate tipurile de încălcări anticoncurenţiale (acord anticoncurenţial, abuz de poziţie dominantă, acţiuni ale autorităţilor publice, concentrări economice nenotificate, concurenţă neloială), investigaţiile abuzului de poziţie dominantă au fost cele mai frecvente (48 de cazuri sau 30,2% din total).
Întru promovarea culturii concurenţiale, prevenirii şi contracarării abuzului de poziţie dominantă sunt organizate şedinţe şi mese rotunde cu reprezentanţii mediului de afaceri, avocaţii şi autorităţile publice. În acest sens, putem menţiona desfăşurarea acestor evenimente sub egida “Competition CaFE”, la care participă şi experţii internaţionali din cadrul proiectului UE “Suport pentru Consiliul Concurenţei”, care îşi împărtăşesc experienţa pe diferite probleme punctuale, inclusiv şi în problema abuzului de poziţie dominantă.
Suplimentar, întru popularizarea şi asigurarea transparenţei activităţii Consiliului Concurenţei pe aceasta problemă, sunt elaborate comunicate de presă, acordate interviuri pentru reviste, publicaţii şi posturi de radio şi televiziune.
– Recent, Asociaţia UniAgroProtect a solicitat Consiliului Concurenţei să se autosesizeze în privinţa existenţei unei înţelegeri de cartel între operatorii cerealieri de pe piaţa moldovenească cu scopul reducerii artificiale a preţurilor de achiziţie a grâului şi orzului. Care este poziţia regulatorului, în acest sens?
– Din câte se cunoaşte, pe piaţa achiziţionării produselor cerealiere nu există un regulator, piaţa fiind liberalizată.
Într-adevăr, la Consiliul Concurenţei a parvenit sesizarea Asociaţiei de producători agricoli UniAgroProtect despre posibila existenţă a unui acord anticoncurenţial între operatorii pe piaţa moldovenească a cerealelor, cu scopul micşorării artificiale a preţului de achiziţie la grâu şi orz. În cadrul şedinţei desfăşurate la Consiliul Concurenţei, preşedintele asociaţiei UniAgroProtect a comunicat că, în calitate de probă, serveşte diferenţa de preţ la achiziţionarea grâului şi orzului în Republica Moldova şi cel din Ucraina şi România.
Ulterior, au fost expediate solicitări de informaţii suplimentare, analiza cărora ar putea determina existenţa temeiurilor rezonabile pentru a suspecta încălcarea legislaţiei concurenţiale.
– Guvernul a iniţiat reforma sistemului controalelor de stat, care prevede reducerea esenţială a numărului organelor cu funcţii de control. În acest sens, nu credeţi că există un şir de departamente, care parţial au tangenţe cu funcţiile Consiliului Concurenţei, în particular – Agenţia pentru protecţia consumatorilor? Ce părere aveţi despre comasarea celor două instituţii?
– Este de menţionat că ţine de competenţa legiuitorului şi nu de Consiliul Concurenţei de a decide dacă este necesar comasarea Agenţiei naţionale pentru protecţia consumatorului cu Consiliul Concurenţei. Totodată, trebuie de remarcat că statutul, sfera de activitate şi competenţele Consiliului Concurenţei se deosebesc de statutul şi competenţele Agenţiei pentru protecţia consumatorilor.
În anul 2012, odată cu adoptarea Legii concurenţei nr. 183 din 11.07.2012 şi Legii ajutorului de stat nr. 139 din 15.06.2012, Agenţia naţională pentru protecţia concurenţei a fost reformată în Consiliul Concurenţei. Schimbarea respectivă a fost absolut necesară pentru a asigura un mecanism mai eficient şi amplu de aplicare, respectare şi monitorizare a legislaţiei din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicităţii, fiind conformă cu practicile avansate ale ţărilor din Uniunea Europeană.
În acelaşi timp, dorim să reamintim că Republica Moldova, conform art. 335 alin. (2) din Acordul de Asociere RM-UE, ratificat prin Legea nr. 112 din 02.07.2014, s-a angajat să menţină o autoritate independentă din punct de vedere funcţional, cu resurse umane şi financiare adecvate, pentru a asigura respectarea în mod eficace a legislaţiei în materie de concurenţă.
– Explicaţi, vă rog, cum şi de către cine poate fi sesizat Consiliul Concurenţei cu privire la săvârşirea unei practici interzise de Legea concurenţei?
– Orice persoană fizică sau juridică care consideră ca i-a fost încălcat un drept legitim se poate adresa Consiliului Concurenţei cu o plângere privind presupusele acţiuni anticoncurenţiale. Plângerea trebuie să corespundă Formularului de plângere aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr. 8 din 28.12.2012 (care poate fi găsit pe pagina web a Conciliului Concurenţei – www.competition.md). La sesizare, autorul plângerii trebuie să prezinte probe (de exemplu: contracte, documente, înscrisuri etc.) în susţinerea faptelor pe care îşi întemeiază plângerea. Totodată, Consiliul Concurenţei la parvenirea unei informaţii de ordin general prin care se indică presupuse acţiuni anticoncurenţiale, se poate sesiza din oficiu.
De asemenea, dacă, în exercitarea atribuţiilor, autorităţile de reglementare şi alte autorităţi ale administraţiei publice constată, din oficiu sau la cerere, semne ale încălcării Legii concurenţei, acestea vor sesiza Consiliul Concurenţei cu privire la cazul respectiv şi îi vor pune la dispoziţie toate informaţiile relevante deţinute.
– Vă mulţumesc pentru interviu.
A discutat Lilia ALcază
