Cu un mediu şi o societate, care sunt în pas cu tehnologia, capabile să îndeplinească sarcini din ce în ce mai complexe cu scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii, oraşele inteligente nu mai sunt oraşele viitorului, ci reprezintă actualitatea de zi cu zi. Iar un oraş inteligent foloseşte, printre altele, soluţii de monitorizare, supraveghere şi control, cu scopul protejării cetăţenilor şi a obiectivelor, fluidizării traficului sau limitării accesului în anumite zone. Or, aceste soluţii pot fi implementate în Chişinău cu ajutorul obligaţiunilor municipale, care sunt finanţări ieftine faţă de împrumuturile de la băncile comerciale şi cele de la instituţiile financiare internaţionale.
“Schimbările climatice globale, urbanizarea şi cererea crescândă de resurse tot mai limitate sunt probleme cu care ne confruntăm în prezent. Acum, mai mult ca niciodată, o abordare integrată a designului oraşului a devenit o necesitate de reconciliere a provocărilor legate de gestionarea resurselor, protecţia mediului şi calitatea vieţii umane. Sistemele de infrastructură convenţionale nu mai sunt nici soluţii sigure, nici cost-eficiente. Conectarea spaţiului public urban ca infrastructură interactivă, ecologică – vizibilă din punct de vedere public, simplă şi frumoasă din punct de vedere tehnico-arhitectural, constituie baza unei abordări orientate spre viitor. Abordarea noastră multidisciplinară şi culturală oferă o nouă direcţie către o societate durabilă”, a explicat în cadrul conferinţei “Smart Cities & Marketplaces”, Silviu Stoica, manager general RAMBOLL România.
Obligaţiunile municipale au fost în SUA motorul dezvoltării atât a comunităţilor locale, cât şi a investiţiilor private, piaţa obligaţiunilor depăşind cu mult piaţa creditului. “Prin renunţarea la accesarea unui credit bancar se evită condiţiile restrictive pe care banca le impune împrumutatului, astfel încât calendarul şi condiţiile desfăşurării sunt stabilite de către împrumutat. Creditele, precum şi alte datorii pot fi refinanţate prin obligaţiuni. Dobânda la obligaţiuni poate fi fixă sau variabilă. În general AAPL emitente de obligaţiuni au observat că investiţiile private la nivel local din România s-au intensificat după prima emisiune de obligaţiuni. Obligaţiunile pot fi prefinanţate prin credit-Bridge Loan”, a spus Valentin Miron de la VMB Parteners din România.
Potrivit lui, emiterea de obligaţiuni municipale oferă oportunităţi cetăţenilor de a investi şi de a obţine beneficii atât din plasament, cât şi din realizarea proiectelor. De asemenea, creează o legătură mai bună între administraţie şi investitorii cetăţeni, participare cetăţenească substanţială.
Mai mulţi oameni de afaceri în cadrul evenimentului şi-au prezentat afacerile şi necesităţile de finanţare. Businessurile au fost din domeniul Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living şi Smart Governance.
Ghenadie Cernei, Director Servicii Electronice, şef al Departamentului Canale alternative al BC “Moldova Agroindbank” SA, a declarat în cadrul evenimentului că sarcina Agroindbank este să ajute la dezvoltarea afacerilor cu ajutorul tehnologiilor. Or, marketplace de la MAIB are un format nou care vine în întâmpinarea clienţilor.
Participanţii la eveniment au evidenţiat problema finanţărilor în dezvoltarea afacerilor, dar CEO Purcari, John Maximciuc, a prezentat oaspeţilor istoria de succes a vinăriei şi cum compania a reuşit să intre pe piaţa de capital. Purcari a scos la vânzare la bursă 49% din acţiunile sale. “Listarea Grupului Purcari la bursă înscrie o filă în istorie, fiind prima companie din Moldova care se listează public la Bucureşti. Este o moştenire demnă de un brand iconic, care a încântat iubitorii de vin din 1827 şi care a câştigat prin merit poziţia de lider în România şi Moldova, concomitent cu extinderea prezenţei la nivel global. Rămânem un investitor activ. IPO-ul este o oportunitate pentru Horizon Capital de a monetiza o parte din această investiţie, spre încântarea investitorilor fondului nostru, menţinând în acelaşi timp o participaţie importantă în companie, pentru a profita de creşterea viitoare”.
Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălţi, a subliniat că Zonele Economice Libere oferă oportunităţi de dezvoltare a afacerilor în Republica Moldova. “Facilităţile fiscale oferite reprezintă, desigur, un argument puternic care determină investitorii să aleagă ZEL pentru investiţiile lor, însă acestea nu reprezintă singurul şi nici cel mai important atu al ZEL. Pentru unii este foarte important să beneficieze de serviciile 7/24 ale oficiului vamal de pe teritoriul ZEL, ceea ce îi scuteşte de eventuale dificultăţi la traversarea vămilor de la hotarele ţării. Pentru alţii este important să poată beneficia de suportul permanent al administraţiei ZEL în rezolvarea problemelor cu care se confruntă în activitatea lor în R. Moldova, având în vedere faptul că mulţi investitori din ZEL sunt străini”.
Oraşul Chişinău ar putea deveni primul Smart City din Republica Moldova. E necesar de elaborat un concept de colectare a bunelor practici şi deschiderea unor canale de comunicare, astfel încât să facem un gen de „guidelines”, cât mai bine structurate, legate şi cu cadrul legal.
Alexandra Sidorenco, Project manager & Digital marketer de la Agroindbank, a explicat cum instrumentele băncii contribuie la dezvoltarea urbană. “Plăţile cu cardul bancar sunt o metodă de digitalizare a plăţilor mărfurilor şi serviciilor de către cetăţeni. De fapt, cu ajutorul plăţilor cu cardul are loc transferul rapid pe conurile cardurilor şi circulaţia rapidă a mijloacelor financiare. Avem proiecte ambiţioase în special ce ţin de achitarea călătoriilor în transportul public”.
“Deşi Republica Moldova este cea mai puţin urbanizată ţară din Europa, în care 55% din populaţie locuieşte în mediul rural (date din anul 2014), până în anul 2030, Chişinăul va găzdui 60% din populaţia urbană totală din ţară. Acest lucru va exercita o presiune asupra infrastructurii şi a serviciilor oraşului, la care se vor adăuga provocări sociale şi de mediu, variind de la calitatea aerului, până la spaţiile verzi limitate, resursele terestre şi cele de apă, ambuteiajele şi altele. Aceste probleme urbane sunt deosebit de presante pentru oraşul Chişinău, unde fluxul de locuitori noi a fost considerabil, datorită atât a migraţiei rural-urbane, cât şi a migraţiei din alte oraşe din ţară. Gestionarea urbanizării şi a migraţiei rural-urbane trebuie să rămână o prioritate naţională de dezvoltare, care va susţine Republica Moldova în onorarea angajamentelor sale internaţionale asumate prin Acordul de la Paris, care recunoaşte că oraşele sunt actori cruciali în strategiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră”, a menţionat Ştefan Liler, adjunctul reprezentantului permanent al PNUD în Republica Moldova.
Andrei Preşcă, Director B2B, Orange Moldova, a declarat în cadrul evenimentului că Orange Moldova combină puterea unui operator şi expertiza unei companii de servicii digitale specializate pentru a asigura proiectarea, dezvoltarea şi implementarea cu succes a proiectelor Smart Cities.
El a prezentat şi proiectul de iluminat stradal de la Hânceşti, care contribuie la reducerea energiei consumate şi scăderea costului de mentenanţă, gestiunea automatizată de la distanţă şi compatibilitatea şi adaptabilitatea cu reţelele de iluminat existente. “Avem soluţii inteligente şi de citire a consumului de apă. Acest lucru duce la eliminarea erorilor/diferenţelor în datele consumului de apă prin colectarea simultană a datelor de la toate contoarele (contoare de apă). Or, marja de eroare a consumului total de apă al tuturor contoarelor instalate în blocul locativ în raport cu contorul pe branşament de apă într-o lună nu trebuie să depăşească 2%”, a mai spus Preaşcă.
Victor URSU
