“Obiectivul nostru major constă în asumarea şi implementarea angajamentelor ce rezultă din parcursul european”

– Dle viceprim-ministru, ministru al Economiei Octavian Calmîc, Republica Moldova a marcat recent 25 de ani de la proclamarea Independenţei, dar există multe voci care spun că ţara noastră nu este independentă nici după un sfert de secol. Iar unul din motive este dependenţa noastră din punct de vedere energetic. Vreau să vă întreb ce se face pentru a înlătura această problemă şi mă refer aici la proiectele de interconectare cu reţelele electrice şi de gaz ale României şi, respectiv, ale Uniunii Europene şi cînd credeţi că Republica Moldova va fi independentă din punct de vedere energetic?

– Problema securităţii energetice a Republicii Moldova este în lista priorităţilor Guvernului, precum şi a Ministerului Economiei. Desigur, în urma proceselor geopolitice şi regionale, care au avut loc în ultimii ani, la capitolul dat ne-am confruntat cu unele dificultăţi serioase. Dar, în momentul de faţă, avem o perspectivă foarte clară şi reală de implementare a proiectelor investiţionale în domeniul energetic, care vin să creeze o alternativă sustenabilă a livrărilor de energie electrică şi gaze naturale de pe piaţa europeană.

Urmare eforturilor echipei ministeriale şi a specialiştilor din instituţiile din subordine, astăzi putem constata că populaţia ţării va fi asigurată cu surse energetice în proporţie de sută la sută. Mai mult, în urma acţiunilor întreprinse ne-a reuşit nu doar asigurarea cetăţenilor şi agenţilor economici cu energie electrică şi gaze naturale în volume depline, dar şi la preţuri mai mici. Şi acest lucru este unul foarte important, în situaţia economică în care ne aflăm. Astfel, la începutul anului am reuşit să obţinem o reducere la preţul de import al gazelor naturale şi energiei electrice de circa 28%, care ulterior au contribuit la diminuarea tarifelor pentru consumatorii casnici.

Dar pentru a ne dezvolta şi a crea un sistem energetic securizat sub toate aspectele, Ministerul Economiei a întreprins un şir de măsuri care ne vor permite în viitorul apropiat să diversificăm aprovizionarea cu surse energetice a ţării noastre. Una din căile de realizare a acestui deziderat sînt proiectele de interconexiune a reţelelor de transport de energie electrică şi gaze naturale dintre Republica Moldova şi România, care ulterior ne vor oferi şi acces la piaţa energetică a UE.

În acest sens, în urma semnării în luna mai 2015 a Memorandumului de Înţelegere între Guvernele Republicii Moldova şi României privind realizarea acestor proiecte, a fost creat un grup comun de lucru, care permanent se întruneşte şi coordonează aceste proiecte, în special, prelungirea gazoductului Iaşi – Ungheni pe teritoriul Republicii Moldova pînă la Chişinău, iar în România pînă la Oneşti. Tot în cadrul acestor întruniri, pe partea de energie electrică s-au discutat acţiunile viitoare privind realizarea primei interconexiuni asincrone, Isaccea – Vulcăneşti – Chişinău. În prezent este în curs de realizare studiul de fezabilitate al acestei interconexiuni de energie electrică, realizat de către un consorţiu condus de ISPE.

Mai mult, în cadrul recentei întrevederi cu ministrul Energiei al României, Victor Grigorescu, am convenit ca în timpul apropiat să fie elaborat un plan comun, care ar include mai multe activităţi bilaterale de cooperare în domeniul energetic, inclusiv prin iniţierea unor proiecte investiţionale în sistemul energetic al Republicii Moldova cu participarea companiilor din România.

Este de menţionat că studiile de fezabilitate pentru aceste proiecte investiţionale au fost finalizate şi Ministerul Economiei în scurt timp va lansa procedurile pentru selectarea companiilor de proiectare a gazoductului Ungheni-Chişinău şi a liniei de tensiune înalta Isaccea – Vulcăneşti – Chişinău cu staţie de interconectare back-to-back pe teritoriul Republicii Moldova. Resursele financiare în acest sens au fost identificate.

Pentru realizarea cu succes a proiectelor din sectorul energetic a fost instituit şi Grupul de coordonare de nivel înalt pentru piaţa energetică şi interconectările sistemelor energetice, cu participarea Băncii Mondiale, Comisiei Europene, Comunităţii Energetice, BERD, BEI, USAID, României şi Suediei.

Vorbind despre crearea unui sistem energetic eficient de securitate, vreau să mai menţionez că recent Comisia Europeană prin intermediul Secretariatul Comunităţii Energetice a iniţiat un proiect regional de asistenţă tehnică de patru ani, cu un buget de circa 4,6 milioane de euro, destinat Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei. În cazul ţării noastre, obiectivul principal al acestui proiect constă în acordarea suportului necesar autorităţilor naţionale în elaborarea cadrului secundar pentru implementarea legilor aprobate în sectorul energetic ce transpun acquis-ului comunitar, angajament asumat de Republica Moldova în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice.

Toate aceste măsuri, precum şi multe altele, care urmează a fi implementate, ne fac să credem că, în orizontul anului 2020, Republica Moldova, prin intermediul sistemului energetic din România, va fi conectată la sistemul comunitar.

– Dle Calmîc, unul din eşecurile Republicii Moldova în aceşti 25 de ani este că PIB-ul încă nu a ajuns la cel din ultimii ani ai perioadei sovietice. Care sînt prognozele Ministerului Economiei pentru următorii ani în acest sens şi cînd credeţi că am putea ajunge la nivelul anului 1991?

– Desigur, este foarte bine cînd ai la dispoziţie un reper de la care poţi porni în realizarea unor analize, concluzii etc. Şi în cazul nostru anul 1991 ar fi un reper bun, dacă nu ar exista cîteva momente importante, care nu ne permit să facem o comparaţie echidistantă şi corectă din toate punctele de vedere dintre indicii de atunci şi cei de astăzi. Şi iată de ce:

În primul rînd, pe parcursul celor 25 de ani economia Republicii Moldova a trecut de la economia planificată la una de piaţă. Mai mult, pînă în anul 1991 datele statistice au cuprins şi regiunea din partea stîngă a Nistrului, iar o parte considerabilă a întreprinderilor au fost în subordine unională, îndeplinind comenzile în domeniul apărării al Uniunii Sovietice, care raportau rezultatele activităţii sale direct Moscovei.

În aceste condiţii, calculele oficiale privind PIB-ul naţional au fost prezentate doar începînd cu anul 1993, fără raioanele amplasate în partea stîngă a Nistrului. În aceste condiţii, constatăm că în anul 1999 PIB-ul s-a diminuat cu 41,2%, iar în 2010 – practic s-a egalat cu nivelul anului 1993, constituind 99,1%. În anul 2015, PIB-ul deja a depăşit nivelul anului 1993 cu 19,8%.

Dacă e să merg mai departe cu această analiză, aş menţiona faptul că, potrivit datelor statisticii internaţionale în ceea ce priveşte PIB pe cap de locuitor calculat în baza parităţii puterii de cumpărare, pentru anul 2015 acesta a constituit 4638 dolari, comparativ cu 2935 dolari în anul 1993 şi 2033 dolari în anul 1999.

– Ne confruntăm cu o acută criză economică provocată în mare parte de tranzacţiile bancare frauduloase din 2014. Cît va dura această criză?

– În anul 2015 PIB-ul s-a diminuat cu 0,5%, în special din contul contractării sectorului agricol, valoarea adăugată a căruia s-a micşorat cu 13,8%. Problemele în sectorul bancar au contribuit, în acest an, la deprecierea monedei naţionale cu 34,1% (în termeni medii anuali) şi, respectiv, la creşterea ratei inflaţiei medii anuale cu 9,7%. Dar, datorită măsurilor întreprinse de către Banca Naţională a Moldovei şi Guvern, în primele 8 luni ale anului curent, leul moldovenesc s-a depreciat faţă de perioada respectivă a anului trecut cu doar 8,7%, iar rata inflaţiei anuale, în ianuarie-iulie, a constituit 9,1%, înregistrînd o tendinţă continuă de diminuare.

Conform estimărilor pe care le-am făcut în baza Prognozei actualizate a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2017 – 2019, elaborate şi coordonate cu experţii FMI, creşterea PIB-ului în anii 2017-2019 va fi generată de creşterea anuală în termeni reali a producţiei industriale cu 4,7% şi a celei agricole cu 4,3%, în urma reorientării politicii investiţionale spre programe de performanţă, modernizării întreprinderilor autohtone, infrastructurii şi dezvoltării micului business.

Avînd la bază aceste tendinţe, se estimează că produsul intern brut în anii 2017-2019 va evolua cu o rată medie de circa 3,3% creştere reală anuală. Vor avea loc şi unele schimbări în structura PIB: pe categorii de resurse – va creşte ponderea valorii adăugate brute de la 84,8% (în anul 2016) pînă la 85,7% (în anul 2019); pe categorii de utilizări – se va micşora ponderea consumului final de la 106,2% pînă la 102,1%, valorii negative a exportului net – de la 27,6% pînă la 24,7%. Totodată, ponderea formării brute de capital fix se va majora de la 22,9% pînă la 23,9%.

– Şi în acest context, care sînt paşii, acţiunile Ministerului Economiei pentru a depăşi această criză? Ce proiecte noi există care ar permite dezvoltarea economică a RM?

– În prezent, obiectivul nostru major constă în asumarea şi implementarea angajamentelor ce rezultă din parcursul european, şi anume, implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA).

Implementarea cu succes a acestor documente se va transpune în creşterea exporturilor şi stimularea fluxului de investiţii străine directe europene în ţară; crearea mai multor întreprinderi competitive şi dezvoltarea tehnologică a ţării; îmbunătăţirea siguranţei produselor de larg consum şi a consumatorilor în particular; consolidarea venitului naţional şi creşterea salariilor. Astfel, urmare implementării DCFTA se preconizează pe termen lung o creştere a PIB-ului cu 5,4%, a exporturilor cu 16%, a venitului naţional cu circa 142 milioane euro, a salariilor cu 4,8%. Deci, dezvoltarea relaţiilor comerciale cu Uniunea Europeană reprezintă un factor important în procesul de consolidare a economiei naţionale şi constituie cea mai eficientă cale de modernizare a ţării sub aspect economic.

Vom continua implementarea măsurilor care ţintesc asigurarea unui mediu de afaceri corect şi transparent pentru business. Ne-am propus stabilirea unor reguli clare de joc pentru afaceri, reducerea numărului actelor permisive, excluderea abuzului din partea organelor de control, prin reducerea numărului acestora cu 70 la sută. În acest sens deja au fost operate modificări la cadrul legislativ, a fost redusă lista actelor permisive cu 114 poziţii din cele 416 identificate, sau cu peste 25 la sută. A fost aplicat moratoriul asupra controalelor de stat şi stabilit caracterul consultativ al controalelor la întreprinderile mici şi mijlocii pe parcursul a 3 ani. Pînă la această etapă circa 200 agenţi economici au beneficiat de efectele moratoriului, astfel creîndu-le condiţii favorabile pentru dezvoltare.

Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este un alt obiectiv strategic, datorită potenţialului acestora de a genera venituri şi locuri noi de muncă, de a promova inovaţiile şi consolida economia. La ora actuală, întreprinderile mici şi mijlocii în Republica Moldova reprezintă cel mai numeros şi important segment al întreprinderilor, constituind peste 97% din totalul agenţilor care activează în economia naţională.

Principiile care ne ghidează în procesul de susţinere a dezvoltării acestui sector sînt principiile Small Business Act, şi anume: simplificarea barierelor administrative pentru IMM-uri, facilitarea accesului la finanţare, şi creşterea accesului ÎMM-urilor la achiziţiile publice şi la fondurile de dezvoltare. Sînt în proces de implementare un şir de programe şi mecanisme de susţinere a sectorului: Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor, Programul de Atragere a Remitenţelor în Economie „PARE 1+1”, Programul COSME, Fondul de Stat de Garantare a Creditelor, Programul „Femei în Afaceri”, Incubatoarele de Afaceri din Moldova. Vom continua implementarea acestora şi vom crea noi instrumente de stimulare şi susţinere a sectorului ÎMM.

Ne dorim să fim o ţară cu o economie competitivă, cu o economie bazată pe producţie şi un climat investiţional atractiv. Vom pune în aplicare mecanismele de atragere a investiţiilor în parcurile industriale şi zonele economice libere şi vom dezvolta aceste platforme. Aceste angajamente sînt asumate într-un set de documente strategice aflate în proces de implementare, precum: Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova, Strategia Naţională de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor, Strategia reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător, etc.

– Ştim că din cauza “furtului miliardului” şi a incertitudinii politice din 2014, investitorii străini, care şi aşa erau puţini, au început să ocolească şi mai mult Republica Moldova. S-a făcut ceva pentru a le recîştiga încrederea?

– Desigur, problemele din sectorul bancar au avut un impact asupra credibilităţii pe plan internaţional şi asupra imaginii ţării, dar nu putem vorbi despre o influenţă directă asupra investitorilor străini, avînd în vedere faptul că decizia de amplasare a unei investiţii depinde de o mulţime de factori.

De altfel, acest lucru este susţinut şi de datele statistice. Conform acestor date, fluxul net al investiţiilor străine directe în economia naţională în trimestrul I al anului 2016 a constituit 34,74 milioane dolari SUA, de 1,1 ori mai mult comparativ cu trimestrul IV 2015. Acest lucru se datorează, în mare parte, creşterii venitului reinvestit, ceea ce demonstrează sporirea credibilităţii investitorilor pentru Republica Moldova. Întreprinderilor mixte şi celor cu proprietate străină le-au revenit 22,7% din investiţiile utilizate în total pe ţară, sau cu 2,3 puncte procentuale mai mult faţă de perioada similară a anului 2015, ceea ce confirmă interesul şi încrederea investitorilor străini în plasarea investiţiilor în ţara noastră.

În acest context, aş vrea să menţionez că Republica Moldova are o serie de avantaje investiţionale: existenţa climatului fiscal favorabil, amplasarea geografică avantajoasă, accesul liber pe piaţa externă, forţa de muncă calificată etc. Datorită acestor avantaje şi măsurilor luate de Guvern, au fost atrase cîteva proiecte investiţionale majore, care intenţionează să se extindă în următorii ani.

Un exemplu în acest sens este compania „Dra Draexlmaier Automotive” SRL, care activează în cadrul ZEL „Bălţi” din anul 2010 şi desfăşoară proiectul investiţional de producere a cablajului electric pentru automobile. Pînă în prezent această companie a făcut investiţii în volum de 35 milioane dolari SUA. De asemenea, în perioada 2016-2017 compania preconizează să realizeze investiţii de încă aproximativ 35 milioane dolari SUA. În urma realizării proiectului investiţional se planifică crearea a 2500 locuri noi de muncă.

Un alt proiect investiţional de importanţă naţională este cel desfăşurat de „GG Cables & Wires EE” SRL. Volumul investiţiilor realizate la 1 ianuarie 2016 a atins cifra de 20 milioane dolari SUA, iar volumul vînzărilor realizate în perioada menţionată s-a cifrat la 1,1 miliarde de lei. În momentul de faţă, la această companie activează 101 salariaţi, salariul mediu lunar fiind de circa 16 mii lei. În perioada 2016-2017 compania planifică investiţii de 25 milioane dolari SUA. În urma realizării proiectului investiţional se planifică crearea a 800 locuri noi de muncă.

Totodată, Guvernul întreprinde eforturi considerabile în vederea asigurării creării unui mediu avantajos pentru atragerea investiţiilor, realizarea proiectelor investiţionale şi promovarea exporturilor. Ameliorarea climatului investiţional al ţării, creşterea atractivităţii ţării în vederea amplasării investiţiilor se regăsesc între sarcinile primordiale stabilite de Guvern. Cele mai importante probleme care trebuie soluţionate în viitorul apropiat sînt legate de modernizarea infrastructurii existente, inclusiv celei de transport etc.; protecţia investiţiilor, inclusiv a proprietăţii; reducerea barierelor birocratice, inclusiv la exportul bunurilor etc.

Aş dori să relatez că, în aceste direcţii deja s-au întreprins măsuri concrete pentru armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu directivele UE, simplificarea procedurii de înregistrare a unei companii, perfecţionarea cadrului legal fiscal şi vamal etc.

Moldova oferă potenţialilor investitori o gamă vastă de oportunităţi, localizate pe platforme industriale existente sau greenfield, susţinute prin facilităţi prevăzute de legislaţie pentru parcurile industriale, zonele economice libere, Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, precum şi de facilităţi fiscale de ordin general destinate agenţilor economici producători.

De asemenea, în vederea creării unui mediu investiţional şi mai atractiv, anul curent a fost aprobată Strategia naţională de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru 2016-2020, care prevede un şir de măsuri menite să vină în întîmpinarea investitorilor străini.

În plus, întru facilitarea activităţii economice a investitorilor străini şi întru soluţionarea rapidă a posibilelor divergenţe, a fost creat Consiliul pentru promovarea proiectelor investiţionale de importanţă naţională conform Hotărîrii de Guvern nr. 585 din 12.05.2016.

Pentru perioada ce urmează, întru ameliorarea climatului investiţional, Ministerul Economiei urmăreşte realizarea următoarelor obiective: implementarea Strategiei Naţionale de atragere a investiţiilor şi promovarea exporturilor 2016-2020, reformarea şi eficientizarea activităţii MIEPO (Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova), implementarea Reformei Regulatorii, care va elimina barierele administrative şi normative şi va facilita promovarea investiţiilor, lansarea ghişeului unic, aplicarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea IMM-urilor, a Foii de parcurs privind sporirea competitivităţii, vom accelera îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul AA/ZLSAC, etc.

– În opinia Dvs., Republica Moldova poate deveni în viitor un stat prosper şi sigur din punct de vedere economic, un stat din care oamenii să nu plece din cauza sărăciei pentru a-şi căuta un viitor mai bun?

– Vreau să declar cu toată responsabilitatea că dacă vom avea stabilitate politică, susţinerea cetăţenilor şi a partenerilor de dezvoltare, peste cîţiva ani vom reuşi să implementăm programele şi strategiile de dezvoltare a ţării, iar acest lucru ne va aduce, în final, stabilitate, prosperitate, reducerea sărăciei, transformarea Moldovei într-un stat prosper.

Va fi greu, deoarece “moştenirea” primită de actualul Guvern nu este deloc uşoară, dar am demonstrat în aceste cîteva luni că putem obţine rezultate şi în situaţii dificile. Sînt ferm convins că lucrurile în Republica Moldova se vor normaliza şi vom trece pe un trend ascendent de dezvoltare, cu un mediu de afaceri atractiv şi prietenos celor care au idei antreprenoriale şi cu imagine de ţară recuperată atît pe plan intern, cît şi internaţional.