Nişte bani cu care se identifică spiritul întreprinzător

Oricât de îndelung am privi asupra cifrelor prin care se exprimă creşterea economică şi dezvoltarea agriculturii în Moldova, aceasta nu va schimba în nici un fel capacitatea noastră de a întreprinde marele salt pe dimensiunea investiţiilor operate într-un domeniu sau altul. Potenţialul investiţional continuă să fie cu mult sub necesităţile pe care le indică, bunăoară, agricultura, iar competiţia în care suntem angajaţi, odată cu deschiderea pieţei, nu are capacitatea de a ierta.

Acesta este motivul principal care determină interesul arătat în raport cu alte surse financiare decât cele locale. Da, de la o vreme statul demonstrează mai multă corectitudine şi punctualitate în procesul de subvenţionare a proiectelor agricole, dar şi aici vorbim despre anumite limite peste care am fi dorit să trecem. În plus, agricultura este doar una din verigile întregului lanţ al beneficiarilor. Majoritatea celorlalte verigi nu fac obiectul unor subvenţionări de stat, astfel încurajându-se caracterul discriminatoriu al politicilor promovate şi implementate de către guvern.

Pornind de la această stare de lucruri, anunţul privind prelungirea până la 30 iulie 2021 a componentei de granturi pentru IMM-uri a Proiectului Ameliorarea Competitivităţii (PAC II) este unul mobilizator. Decizia Băncii Mondiale este un răspuns imediat la solicitarea Ministerului Economiei şi Infrastructurii, aceasta majorând în acelaşi timp plafonul de co-finanţare până la suma de 300 mii de lei.

Statisticile arată că până acum, prin intermediul proiectului respectiv, peste 100 de întreprinderi beneficiare au mărit volumul afacerii şi au creat circa 340 de noi locuri de muncă, şi a generat, în medie, exporturi de peste 232 mii de dolari. Până în prezent, au beneficiat de granturi un număr de peste 140 întreprinderi.

Cei mai mulţi dintre beneficiarii PAC II sunt din sectorul agroalimentar şi băuturi – 31%, din sectorul producere – 20%, textile – 14%, servicii – 14%, agricultură – 12%, IT şi producerea componentelor electronice – 9%.

Amintim că componenta de grant a Proiectului Ameliorarea Competitivităţii II are un buget de circa 2,8 milioane de dolari şi oferă finanţări nerambursabile în valoare de până la 300 mii de lei per agent economic, destinate companiilor mici şi mijlocii pentru contractarea serviciilor de dezvoltare a afacerii şi îmbunătăţirea potenţialului de export. Până la 30% din suma grantului pot fi utilizate pentru procurarea de echipament.

O fişă care însoţeşte anunţul despre care vorbim detaliază că cele mai solicitate servicii de dezvoltare a afacerilor, finanţate de PAC II, au ţinut de marketing şi promovare. Mai mult de jumătate dintre beneficiarii de granturi au solicitat finanţare pentru branding şi identitate corporativă, design şi ambalaje, dezvoltarea strategiilor de marketing, elaborare de site-uri cu magazine online. Printre alte servicii de dezvoltare solicitate de beneficiarii PAC II se numără certificarea în domeniul sistemelor de management a calităţii, sisteme informaţionale, cercetări de piaţă, R&D şi optimizarea proceselor interne.

Aşa cum puţină istorie nu strică niciodată, amintim că, în perioada 2006–2013, UIPAC (Unitatea de Implementare a Proiectului Asigurarea Competitivităţii) a gestionat implementarea PAC I, cu un buget total de 38,3 mil. USD. Rapoartele făcute publice la capătul perioadei de implementare au arătat că acesta a avut un impact benefic asupra sectorului privat şi facilitării exporturilor. La finele anului 2013, Guvernul a lansat pregătirea, iar ulterior după negocieri cu Banca Mondială, în octombrie 2014 a fost demarat Proiectul Ameliorarea Competitivităţii (PAC II), scopul fiind consolidarea rezultatelor PAC I şi susţinerea în continuare a Guvernului în sporirea competitivităţii la export a întreprinderilor din Moldova şi reducerea constrângerilor şi a poverii cadrului de reglementare.

La ora stabilirii obiectivelor de bază ale PAC II s-a dat prioritate pentru trei pachete de sarcini: (1) îmbunătăţirea competitivităţii companiilor exportatoare, creşterea capacităţii la export a companiilor care deocamdată nu desfăşoară operaţiuni de export şi crearea legăturilor cu pieţele de desfacere pentru ambele categorii; (2) îmbunătăţirea capacităţilor întreprinderilor private privind accesul la finanţare pe termen mediu şi lung; şi (3) îmbunătăţirea mediului de afaceri prin reducerea costurilor în comerţul transfrontalier.

Costul total al proiectului anunţat era de 45 mil. dolari SUA, având ca surse de finanţare Banca Mondială din Creditul IDA – echivalentul a 15 mil. dolari SUA şi împrumutul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 30 mil. dolari SUA.

Atunci când vorbim despre impact se cuvine să punem dovezile pe masă. Iată câteva, dar fără a le scoate la lumină numele.

O companie-veteran a industriei IT, fiind prima companie moldovenească care a lansat pe piaţa internaţională softuri ce concurează cu branduri tari de la Silicon Valley, a primit susţinere de la PAC II pentru elaborarea unei analize interne şi externe a activităţilor companiei, a strategiei de dezvoltare în următorii 3 ani şi implementarea unui plan de acţiuni pe termen de 3 luni. Strategia de dezvoltare urmează să asigure creşterea vânzărilor şi a profitabilităţii pe termen mediu, iar planul de acţiuni urmăreşte remedierea problemelor interne care au determinat pierderea competitivităţii în ultimii ani, inclusiv în faţa startup-urilor locale.

Un furnizor de servicii de găzduire web a primit un suport nerambursabil de 200.000 de lei pentru automatizarea activităţii departamentului de vânzări. Astfel, a fost elaborat un site web propriu adaptat la necesităţile clienţilor din străinătate şi a implementat un sistem integrat de management al relaţiilor cu clienţii. Pasul respectiv a fost necesar pentru a îmbunătăţi serviciile oferite, a creşte nivelul de competitivitate şi a lansa expansiunea pe alte pieţe.

Un startup cu profil de marketing online şi IT, fiind certificat de gigantul Google în domeniul publicităţii digitale, a primit un grant de la Proiectul Ameliorarea Competitivităţii pentru elaborarea unui studiu de piaţă şi a unui plan de afaceri în alte ţări. Finanţarea prin intermediul PAC II a permis identificarea unui set de instrumente şi soluţii pentru a deveni un exportator de servicii IT cu începere din ianuarie 2017 – la nici doi ani de la lansare pe piaţa autohtonă. Cu banii primiţi (circa 198.000 lei) a fost efectuat un sondaj de piaţă în România şi au fost elaborate recomandări cu privire la intrarea pe piaţa nouă, liste de preţuri şi servicii solicitate, devizul de cheltuieli şi planul complex de business.

Desigur, există şi multe alte exemple, iar toate acestea sunt dovada faptului că lansarea unor proiecte de finanţare înseamnă nu doar nişte bani pe care nu ai cum să-i obţii din alte surse. Înseamnă identificarea spiritului întreprinzător – o floare rară, rodnică, dar care, neudată la timp, e o buruiană ordinară.

Constantin Olteanu

Numarul ziarului: 
Nr.37 (810) din 18 septembrie 2019