Apropierea alegerilor parlamentare sporeşte cererea de valută din partea agenţilor economici. Acest lucru poate fi observat din intervenţiile BNM pe piaţa valutară. Doar în prima lună a anului 2019 intervenţiile valutare ale BNM au fost de circa 41 milioane USD.
Vânzările de valută în piaţă s-au accentuat în ultima lună a anului 2018. Dacă la începutul lunii decembrie rezervele valutare ale BNM au atins nivelul record de 3,015 miliarde USD, atunci la sfârşitul lunii ianuarie 2019 acestea au ajuns la 2,919 miliarde USD.
Datele BNM arată că în ultima lună a anului precedent, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 73,4%, comparativ cu 94,7% în luna noiembrie 2018. În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut cu 2,1 milioane USD (+1,4%), iar cererea netă de valută din partea agenţilor economici – cu 50,1 milioane USD (+30,8%). În consecinţă, BNM a intervenit prin vânzări nete de valută de 21,2 milioane USD pe piaţa interbancară locală.
În luna decembrie a anului trecut, leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 0,7% în raport cu dolarul SUA, până la 17,2264 USD/MDL comparativ cu 17,1128 USD/MDL în luna noiembrie. Potrivit valorilor de la finele lunii, moneda naţională s-a apreciat cu 0,5%.
În ceea ce priveşte structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (76%), urmată de dolarul SUA (9,9%) şi rubla rusească (7,9%).
Există şi factorul sezonier care influenţează cererea de valută. Sunt achitate resursele energetice achiziţionate de către Republica Moldova, dar este şi o cerere crescândă din partea businessului, care, ca urmare a nesiguranţei politice, începe să vândă leii şi să cumpere valută străină.
Exerciţiul electoral de la începutul anului 2019 alimentează incertitudinea în rândul mediului de afaceri, iar nesiguranţa sporeşte cererea de valută. Intensificarea retoricii anti-UE va crea confuzie printre agenţii economici şi va afecta negativ dinamica investiţională.
Amplificarea discursului anti-UE atât în faza electorală, cât şi după formarea noului Parlament, ar putea descuraja reprezentanţii mediului de afaceri. Deosebit de atente la aceste mesaje sunt firmele ce au operaţiuni economice cu statele din UE. În acest context, este posibil ca companiile să se abţină de la proiecte investiţionale noi. Drept urmare, dinamica investiţională ar putea fi mai lentă decât creşterea prognozată în scenariul negativ.
Totodată, Expert Grup constată că nivelul de incertitudine ce se referă la modalitatea de utilizare a resurselor economisite de firme în urma reformei fiscale este foarte înalt. Deşi anticipăm că nu toate resursele economisite vor fi orientate spre investiţii, putem avea evoluţii şi mai slabe decât în scenariul pesimist. După cum a menţionat Expert Grup, o serie de constrângeri fundamentale continuă să afecteze activitatea economică şi confidenţa mediului de afaceri rămâne scăzută, iar acest fapt temperează apetitul investiţional.
Dinamica investiţională din ultimii ani susţine această ipoteză. Între 2014 şi 2017 investiţiile private au fost în scădere şi abia în prima jumătate a anului 2018 s-a înregistrat o creştere. Din păcate, în 2019 evoluţiile politice doar vor consolida această neîncredere a sectorului privat, ceea ce va spori cererea pentru valută.
Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă susţine că evoluţia pieţei valutare din ultimii 15 ani este sincronizată aproape perfect cu ciclurile electorale. Şi anume, cu 2-3 ani înaintea alegerilor are loc acumularea de surplusuri valutare pe piaţă, ceea ce duce la aprecierea valutei, apoi în anul electoral (2009, 2010, 2014) apare un deficit brusc de valută condiţionat de retragerea masivă a valutei, apoi iarăşi începe ciclul de acumulare şi aşa pe întreaga perioadă din ultimii 15 ani.
Potrivit lui Ioniţă, în prezent se conturează aceeaşi tendinţă când rezervele valutare se acumulează 2-3 ani până la alegeri, iar în anul electoral ele se reduc de fiecare dată cu circa 700 mil. USD. Doi ani înainte de alegeri am urmărit procesul de acumulare, iar acum avem toate premisele să spunem că vom asista la reduceri, însă ele vor fi mai mici. Un tablou mai clar se va contura în luna septembrie.
În anul 2009, înainte de alegeri, ca urmare a presiunii de a menţine cursul valutar, BNM a intervenit pe piaţă cu circa 700 milioane USD. Apoi, până în 2013 au avut loc acumulări de valută, iar în 2014 pierderi de 700 milioane USD (jaful din sistemul bancar). În 2016 şi 2017 iarăşi avem creştere de valută, iar 2019 avem an electoral.
“În acest an, vânzările de valută străină din partea cetăţenilor vor fi de 2,1 miliarde USD. Totodată, se atestă o creşte mai rapidă a cererii de valută pe fundalul majorării importurilor cu 23%, faţă de creşterea exporturilor cu doar 17%. Iar până la sfârşitul anul vom asista la o cerere mai mare de valută faţă de ofertă, însă nu se va răsfrânge asupra cursului valutar. Totodată, piaţa valutară din Republica Moldova este sincronizată în alegeri. Chiar dacă necesitatea de valută creşte, cursul valutar va fi unul stabil”, mai spune Ioniţă.
Cererea de valută depăşeşte oferta după fiecare scrutin electoral: 2009, 2014 şi acum 2019. Astfel, în 2008 cererea şi oferta de valută s-au egalat la nivel de 2,4 miliarde USD, iar în anul electoral 2009, cererea a fost cu 400 milioane USD mai mare. Atunci cursul valutar a fost menţinut stabil, datorită intervenţiilor masive ale BNM, care a epuizat 1/3 din rezervele valutare.
Apoi oferta de valută a crescut constant, ca în ajunul alegerilor din 2014 să ajungă la 2,9 miliarde USD şi să depăşească cererea cu 270 milioane USD. În anul 2009, înainte de alegeri, ca urmare a presiunii de a menţine cursul valutar, BNM a intervenit pe piaţă cu circa 700 milioane USD. Apoi, până în 2013 au loc acumulări de valută, iar în 2014 pierderi de 700 milioane USD (jaful din sistemul bancar). În 2016 şi 2017 iarăşi avem creştere de valută, iar 2019 este an electoral.
În 2016, piaţa, după doi ani de criză, se echilibrează la nivelul de aproape 1,8 miliarde USD, apoi urmează creşterea accelerată a ofertei şi cererea slabă. Drept consecinţă, timp de trei ani avem un surplus de valută de 740 milioane USD, ceea ce obligă BNM să intervină pe piaţă cu procurări de valută şi totodată am asistat la aprecierea leului moldovenesc faţă de valutele străine timp de 2 ani până în august 2018.
Însă apropierea alegerilor a generat creşterea cererii de valută în trimestrul IV 2018, cererea a fost cu 61 milioane USD mai mare decât oferta. Drept consecinţă, la finele lui 2018, în ajun de alegeri, oferta şi cererea s-au egalat la nivel de aproape 2,1 miliarde USD anual.
În concluzie, economistul Veaceslav Ioniţă a menţionat că pentru primul trimestru 2019, ca şi în precedentele electorale, este anticipată o creştere a cererii de valută cu ofertă stabilă, ceea ce va crea un nou deficit pe piaţa valutară. Însă, dacă nu vor interveni careva anomalii, acest deficit va fi unul redus, uşor de depăşit cu intervenţii moderate ale BNM.
Drept consecinţă, vom asista în continuare la o uşoară depreciere a leului moldovenesc, însă această depreciere este destul de mică, în zona de confort psihologic a populaţiei, care nici nu se face simţită.
Victor URSU
