Băncile au acordat credite în luna martie la o rată anuală medie de 9,35% diminuându-se cu 1,68 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. În acelaşi timp, comparativ cu luna precedentă, rata medie ponderată a dobânzii la creditele acordate în monedă naţională a scăzut cu 0,12 puncte procentuale, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a Moldovei.
Băncile din Republica Moldova înregistrau, în martie curent, o marjă de câştig (diferenţa dintre dobânzile la credite şi dobânzile la depozite). Marja bancară la operaţiunile în monedă naţională a constituit 4,69 puncte procentuale, micşorându-se cu 0,24 puncte procentuale faţă de luna precedentă. Totodată, marja bancară la operaţiunile în valută a constituit 3,62 puncte procentuale, în descreştere cu 0,15 puncte procentuale faţă de luna februarie 2018.
Dobânzile s-au redus începând cu iunie 2016 atât pe segmentul creditelor, cât şi pe segmentul depozitelor, însă marja de profit a băncilor a crescut pentru că reducerea dobânzilor a fost mai mare la depozite decât la creditele acordate clienţilor.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, creditele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani au fost cele mai atractive. În luna martie 2018, ponderea lor a constituit 40,59% din volumul total al creditelor în monedă naţională. De menţionat că rata medie a acestor credite a fost de 8,96 la sută (în creştere cu 0,01 puncte procentuale faţă de luna anterioară). Ponderea majoră a creditelor noi acordate în monedă naţională, 60,15 la sută din volumul total al creditelor în monedă naţională, le-a revenit creditelor acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 9,67 la sută. Totodată, persoanelor fizice le-au fost acordate credite în monedă naţională cu o rată medie de 8,84 la sută.
Reducerea dobânzilor a fost, cel mai probabil, rezultatul relaxării politicii monetare a BNM prin diminuarea dobânzii de referinţă succesiv de la 19,50% la 7%. De regulă, reducerea dobânzii BNM se vede mai rapid la nivelul depozitelor, în timp ce la credite propagarea are loc mai lent. Astfel, se poate observa diferenţa dintre rata dobânzii la credite şi cea a depozitelor reflectând parţial o transferare mai lentă asupra celor din urmă a reducerii ratei de bază probabil pe fondul excedentului substanţial de lichiditate care în prezent a urcat la peste 9 miliarde de lei.
“În luna martie 2018, rata medie ponderată la depozitele la termen atrase în monedă naţională a constituit 4,66 la sută, micşorându-se cu 1,46 puncte procentuale faţă de martie 2017. Comparativ cu luna februarie 2018, rata medie a dobânzii pentru depozitele atrase la termen în monedă naţională, în perioada de raportare, a crescut cu 0,12 puncte procentuale. Depunerile pe termen de la 6 până la 12 luni, atrase cu o rată medie a dobânzii de 4,94 la sută, au fost cele mai atractive în luna de referinţă, constituind 44,74 la sută din totalul depozitelor la termen în monedă naţională. Ponderea depozitelor la termen în monedă naţională atrase de la persoanele fizice a constituit 74,74 la sută din totalul depozitelor atrase la termen în monedă naţională, în creştere cu 31,4 puncte procentuale faţă de luna precedentă. Rata medie ponderată a dobânzii aferente acestora a constituit 4,89 la sută. Rata medie la depozitele atrase de la persoanele juridice a constituit 4,00 la sută, reflectând o descreştere cu 0,02 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară”, se arată în datele BNM.
În prezent, bancherii câştigă cel mai mult pe segmentul creditelor de consum acordate persoanelor fizice, iar mai nou şi pe segmentul creditelor imobiliare. Băncile pun accent pe creditarea persoanelor fizice în condiţiile în care banca centrală a impus anumite restricţii privind acordarea împrumuturilor businessului.
Economiştii susţin că marjele ridicate sunt cauzate de lipsa de concurenţă din sistemul bancar moldovenesc.
De rând cu marja la creditele în lei, scade şi cea în valută străină. Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în valută în perioada de referinţă a constituit 4,69 la sută, fiind cu 0,64 puncte procentuale inferioară celei din luna martie 2017. Comparativ cu luna anterioară, rata medie a scăzut cu 0,16 puncte procentuale. În luna de raportare, creditele noi în valută au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 4,67 la sută, constituind 98,34 la sută din totalul creditelor în valută. Cele mai solicitate credite în valută au fost creditele pe termene de la 2 până la 5 ani (48,23 la sută din totalul creditelor în valută), fiind acordate cu o rată medie a dobânzii de 4,74 la sută.
Totodată, rata dobânzii la depozitele în valută străină s-a redus mai mult faţă de cea în lei moldoveneşti. Astfel, rata medie ponderată a dobânzii la depozitele la termen atrase în valută în perioada de referinţă a constituit 1,07 la sută, în descreştere cu 0,89 puncte procentuale comparativ cu luna martie 2017 şi cu 0,01 puncte procentuale, comparativ cu luna februarie 2018. Ponderea maximă (42,8 la sută) în totalul depozitelor atrase la termen în valută a fost consemnată la depunerile pe termene de la 6 până la 12 luni, fiind acordate cu o rată medie a dobânzii de 0,94 la sută, în descreştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de nivelul lunii precedente.
Economiştii susţin că în prezent asistăm la o perioadă prielnică pentru contractarea împrumuturilor în condiţiile în care creditele au devenit accesibile, iar costurile lor sunt relativ bune. Deşi, potrivit lor, dobânzile influenţează şi sunt influenţate de inflaţie, creştere sau scădere economică, curs de schimb. Problema cea mai mare este dacă aceste dobânzi mici au efecte pozitive în economie. Cel mai semnificativ indicator pentru nivelul dobânzilor este inflaţia, iar aceasta în luna martie a fost de 4,7%, cu 0,3 puncte procentuale mai puţin faţă de luna precedentă şi s-a plasat pentru a treia lună consecutiv în intervalul de variaţie de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta de 5,0%.
Dinamica inflaţiei în luna martie 2018 a fost determinată de tendinţa de apreciere a monedei naţionale, cererea agregată modestă şi de efectul unei perioade de bază înalte din anul 2017.
Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei (3,5 puncte procentuale) au avut-o preţurile la produsele alimentare. Inflaţia de bază şi preţurile la combustibili au avut un impact de 1,3 şi, respectiv, 0,1 puncte procentuale. Preţurile reglementate au generat o contribuţie negativă de minus 0,2 puncte procentuale, cu 0,3 puncte procentuale inferioară lunii precedente.
Totodată, rata anuală a inflaţiei de bază a înregistrat în luna de referinţă valoarea de 4,0%, fiind cu 0,8 puncte procentuale inferioară celei din luna precedentă.
Rata inflaţiei lunare a consemnat un nivel de 0,1%, determinat preponderent de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 0,6%. Preţurile la mărfurile nealimentare şi la servicii au scăzut cu 0,3% şi, respectiv, 0,1%.
Totuşi, experţii sunt de părere că stabilitatea economiei Republicii Moldova este relativă deoarece în urma fluctuaţiilor preţurilor la resursele energetice şi a reducerii exporturilor apar presiunile inflaţioniste. Ba mai mult, un rol important îl joacă şi transferurile moldovenilor din străinătate or, banii trimişi acasă influenţează volumul de valută din piaţă stimulând importurile. Iar în urma unor eventuale semnale inflaţioniste, bancherii operează scumpirea creditelor.
Victor URSU
