Legea societăţilor pe acţiuni a fost modificată pentru a aduce un echilibru în drepturile acţionarilor

Săptămâna trecută, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) a făcut public un raport de expertiză privind proiectul de completare şi modificare a Legii societăţilor pe acţiuni, în care se arată că documentul ar conţine norme coruptibile. Experţii CAPC, de fapt, prezintă acest proiect ca fiind separat de cel elaborat de Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) şi Ministerul Economiei. Aceasta fiind situaţia, ne propunem în acest material să elucidăm subiectul.

Expertul CAPC, Oleg Uţică susţine că a fost suspus expertizei un proiect de lege propus de deputatul parlamentar Veaceslav Ioniţă, care este şi preşedinte al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe. Potrivit raportului de expertiză, proiectul prezintă anumite lacune atât în partea ce ţine de conţinut, cât şi în partea ce ţine de tehnica legislativă, iar unele prevederi din proiect sunt generale şi omit reglementarea mecanismelor şi procedurilor necesare la aplicarea normelor, ceea ce poate duce la apariţia situaţiilor de coruptibilitate şi la aplicarea discreţionară a viitoarelor prevederi legale. “Am avut anumite semne de întrebare referitor la excluderea noţiunii de persoane afiliate şi societăţi dependente una faţă de alta. Dacă am reieşi din obiectivele Legii societăţilor pe acţiuni şi ale celei privind piaţa de capital, rezultă că aceste legi au un spectru de aplicare ceva diferit. Prima reglementează modalitatea de creare şi organizare a activităţii socie­tăţilor pe acţiuni şi nu se referă la societăţile investiţionale, iar în cazul în care se exclude o noţiune, trebuie să se prevadă soluţii cum aceasta ar putea fi reglementată şi aplicată în cadrul societăţilor, sau trebuie făcută trimitere la normele exprese din Legea privind piaţa de capital”, spune Oleg Uţică. El îşi argumentează poziţia prin faptul că în cazul în care sunt excluse noţiuni, precum persoanele afiliate sau cum ar fi posibilităţile de evitare a dependenţei sau interdependenţei unei societăţi faţă de alta, impactul ar fi absorbţia, fuzionarea sau acapararea rău-voită a unor societăţi de către alte societăţi.
Vicepreşedintele CNPF, Nina Dosca explică că din lege a fost exclusă noţiunea privind persoanele afiliate, deoarece în actuala Lege privind piaţa de capital se conţine o noţiune mult mai vastă – persoanele care activează în mod concertat. “La o examinare atentă a articolului respectiv, înţelegem că persoanele care activează concertat sunt, în primul rând, cele afiliate”, spune Nina Dosca. Iar aliniatul privind societăţile dependente a fost exclus la propunerea Consiliului Concurenţei, întrucât Legea concurenţei din 2012 preia activitatea de investigaţie şi supraveghere a societăţilor dependente. De partea cealaltă, expertul financiar, Alexandru Savva precizează că până acum, noţiunea de “persoane afiliate” din legea societăţilor pe acţiuni se folosea doar într-un singur context şi anume la tranzacţiile cu valori mobiliare. “Noua Lege privind piaţa de capital acoperă complet acest domeniu, iar păstrarea unei prevederi într-o altă lege îşi pierde relevanţa”, punctează expertul.
Nina Dosca susţine că CNPF nu este de acord cu concluziile formulate de ACAP şi spune că experţii Centrului au creat confuzie, atunci când au prezentat proiectul ca aparţinând unui deputat. “Proiectul nu este unul nou. După ce a fost examinat în prima lectură, au parvenit obiecţii din partea deputaţilor referitor la anumite prevederi care le păreau neclare. În cadrul şedinţei de profil, am încercat să explicăm de ce legea trebuie să fie adoptată în felul în care a fost propusă de CNPF”, menţionează ea. Totuşi, în şedinţa plenară din 4 iulie curent, a fost selectat doar un singur articol care urma să fie supus modificării. Este vorba despre art. 58 care vizează cvorumul pentru desfăşurarea adunărilor generale repetate ale societăţilor pe acţiuni care întrunesc mai mult de 10 mii de acţionari. În prezent, în Moldova sunt doar 12 astfel de societăţi. “Înţelegem că din cauza că este foarte diversificat numărul de acţiuni între acţionari, este foarte dificil de întrunit acest cvorum, chiar şi acel de 25% prevăzut în actuala lege. Reieşind din practica altor ţări, am propus ca la cele repetate să fie un cvorum de 15%”, explică vicepreşedintele CNPF.
Întrebat de ce s-a mers pe această formulă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă a spus că “Era extrem de important modul de desfăşurare a adunărilor generale ale acţionarilor. Deoarece erau blocate, noi am venit cu propunerea să votăm doar acest articol, iar restul se votează în sesiunea de toamnă. Eu am semnat o iniţiativă legislativă în acest sens, care nu este altceva decât promisiunea că în toamnă discutăm subiectul. De altfel, în lege sunt articole controversate cu care eu nu eram de acord şi voi insista ca ele să fie examinate”.
Expertul ACAP mai spune că proiectul conţine lacune de drept, făcând referinţă la art. 50 şi propune să fie stabilite alte modalităţi de convocare a adunărilor generale. “În contextul abuzurilor ce ţineau de convocarea adunărilor generale care au avut loc şi care au fost mediatizate, considerăm, totuşi, că în epoca tehnologiilor avansate şi a societăţilor cu multipli acţionari, ar fi nejustificat să ceri acţionarilor să fie prezenţi fizic la adunarea generală. De multe ori, această cerinţă duce la lipsa cvorumului, generează limitări şi inconvenienţe acţionarilor. Considerăm că ele pot şi trebuie să se desfăşoare fără a fi limitate prin prezenţa în acelaşi spaţiu a majorităţii acţionarilor”, se arată în raportul de expertiză ACPC.
Alexandru Savva, care, de altfel, a lucrat asupra acestui proiect, susţine că modificările la Legea societăţilor pe acţiuni au fost făcute nu doar cu scopul de a o ajusta la Legea privind piaţa de capital, ci şi de a proteja interesele acţionarilor minoritari, în special în privinţa tranzacţiilor cu conflict de interese. Un al treilea scop ar fi îmbunătăţirea atractivităţii ţării, prin eliminarea acestui tip de tranzacţii. “Acest proiect cizelează nişte erori care erau în Republica Moldova şi care încă mai există. În al doilea rând, sunt un şir de modificări propuse de CNPF, în viziunea mea, foarte utile şi raţionale, care permit să fie depăşite anumite probleme corporative pe intern – de procedură şi aspecte de conflicte corporative”, spune el. Drept exemplu, societăţile pe acţiuni sunt obligate, în prezent, să înştiinţeze despre desfăşurarea adunărilor generale a acţionarilor prin intermediul comunicatelor scrise, ceea ce presupune cheltuieli enorme pentru entităţile care au sute şi mii de acţionari. Iar proiectul actual propune o versiune mult mai rezonabilă, adică înştiinţarea să fie publicată în Monitorul Oficial, fără obligativitatea de a trimite scrisori acţionarilor.
O altă remarcă a CAPC ţine de modificările la lege, potrivit cărora consiliul societăţii decide preluarea acţiunilor de tezaur, însă aceste atribuţii se găsesc şi în norma privind adunările generale ale acţionarilor. Vicepreşedintele CNPF susţine că “În art. 50 din Legea privind societăţile pe acţiuni, în atribuţiile adunării generale, este prevăzut dreptul de a lua decizia privind înstrăinarea sau transmiterea acţiunilor de tezaur către acţionarii sau angajaţii societăţii. Deci, atunci când societatea dispune de acţiuni de tezaur şi nu vrea să le vândă public, ci să le înstrăineze către acţionari sau angajaţi, este necesară desfăşurarea adunării generale pentru a aduce la cunoştinţa tuturor acest fapt. Pe de altă parte, există situaţii când societăţile vor să-şi expună acţiunile la Bursa de Valori. În acest caz, nu este rezonabil să convoci adunarea generală a acţionarilor, dacă consiliul societăţii poate lua o astfel de decizie”, punctează doamna Dosca.
“Într-o societate pe acţiuni, atribuţiile între cele trei organe – consiliul societăţii, adunarea generală a acţionarilor şi comitetul executiv – sunt divizate în funcţie de rolul pe care îl au în societate. Spre exemplu, când există riscuri majore cu propriii acţionari în ceea ce ţine de protecţia drepturilor, atunci trebuie să intervină adunarea generală. Decizia de înstrăinare a tezaurului prin intermediul mecanismelor publice creează un mediu de risc şi, după mine, este rezonabil ca această funcţie să fie realizată de consiliul societăţii”, crede Alexandru Savva. El a mai spus că şi practica internaţională dictează exact acelaşi lucru.
Menţionăm că la proiectul de modificare a respectivei legi se lucrează deja al doilea an consecutiv, întrucât a apărut necesitatea de a o ajusta la o altă lege, cea privind piaţa de capital. Proiectul de completare şi modificare a Legii societăţilor pe acţiuni urmează să fie examinat în lectura a doua a Legislativului.

Lilia Platon

Numarul ziarului: 
Nr.38 (558) din 8 octombrie 2014