Karen Hilliard: “Promovăm ideea că vinificaţia şi piaţa turistică sunt un tot întreg”

– Doamnă Hillard, proiectul USAID de creştere a competitivităţii activa deja în Moldova de aproape un an atunci când Rusia a introdus primul embargou pentru vinurile moldoveneşti, în 2006. Zece ani este mult pentru un om, dar foarte puţin pentru vinificaţie. Ce s-a întâmplat atunci cu vinificaţia şi ce s-a reuşit cu suportul USAID pentru păstrarea şi renaşterea sectorului?

– Şi până la introducerea embargoului din 2006 (iar apoi şi în 2013) am fost orientaţi spre asistenţă în dezvoltarea sectorului vinicol în Moldova. Iar în 2006, industria vinicolă a Moldovei practic a murit. Dacă în 2005 exportul producţiei vinicole a însumat 360 mil. USD, peste un an pierderile sectorului au depăşit 200 mil. USD.

– Ce aţi reuşit să faceţi în aceşti ani?

– Am schimbat mediul regulator al sectorului, am lucrat activ cu Guvernul în direcţia modificării tuturor legilor ce ţin de vinificaţie pentru a crea industriei un mediu de afaceri mai prietenos. De asemenea, am transformat cunoştinţele şi tehnologiile, ca vinificatorii să se poate reorienta spre producerea vinurilor îmbuteliate de calitate înal­tă, care să poată fi vândute în Europa, Asia, Asia Mijlocie şi ţările occidentale.
Anterior (până în 2006), ţara exporta mai ales vin ieftin, în vrac, în Rusia şi atunci piaţa respectivă era una sigură. Dar nu existau viziuni clare despre vin şi nimeni în afară de Rusia nu voia să cumpere acest vin ieftin. Când piaţa Rusiei s-a închis, Moldova a fost dur forţată să aleagă: să-şi îmbunătăţească calitatea vinurilor produse sau să piardă industria.

– Aţi crezut în calitatea vinurilor moldoveneşti, în faptul că Moldova se poate descurca şi va reuşi să parcurgă această cale, de la vinuri ieftine în vrac, la vin îmbuteliat de calitate?

– Desigur! Dacă nu credeam, nu am fi investit atâţia bani în acest proces. Aveam două proiecte de creştere a competitivităţii, iar acum implementăm un al treilea proiect, cu un buget de 21,8 mil. USD, destinat pentru patru sectoare. Acest lucru înseamnă că cel puţin 5 mil. USD sub formă de asistenţă tehnică, utilaj, instruiri, evenimente de marketing sunt orientate anume spre vinificaţie.
Şi nu este totul. Printr-un proiect separat susţinem dezvoltarea Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (ONVV). Am început de la 1 mil. USD, iar acum suntem la etapa semnării acordului cu Guvernul României despre parteneriat ce prevede acordarea pentru ONVV a unui grant comun de încă 2 mil. USD.

– Apropo, activitatea Oficiului care a fost creat cu numai trei ani în urmă, în 2014, justifică aşteptările dvs.?

– Absolut! Este un partener fantastic! Acesta a stabilit un mecanism de comunicare şi consultaţii cu industria, identifică barierele din domeniul legislaţiei şi reglementării care împiedică dezvoltarea sectorului, se adresează Guvernului cu iniţiative argumentate privind modificările necesare şi este în fruntea procesului transformărilor pozitive din tot sectorul. Cu fiecare an, e tot mai clar şi uşor de făcut afaceri.
Oficiul este, dacă îmi permiteţi, un gardian al calităţii. Unul din domeniile în care activăm împreună este crearea şi promovarea regiunilor cu Indicaţii geografice protejate (IGP). Este ceea ce oferă consumatorului posibilitatea să aibă încredere în vin, Chiar dacă are denumire necunoscută, îi permite să înţeleagă unde au fost cultivaţi strugurii din care este făcut vinul şi siguranţa că au fost respectate cele mai înalte standarde de calitate. Dreptul de folosire a IGP oferă producătorului un avantaj în marketing şi dreptul de a cere un preţ mai mare pentru producţia sa pe pieţele europene, unde IGP din Moldova au fost înregistrate şi recunoscute.

– Puteţi puncta paşii decisivi care au fost întreprinşi din 2006 pentru păstrarea şi renaşterea sectorului?

– Aş spune că cea mai mare parte din asistenţa noastră a fost oferită în ultimii 2-3 ani. Iar alături de noul grant de 2 mil. USD, pe care îl vom oferi împreună cu Guvernul României, planificăm să extindem pe tot teritoriul ţării încă patru proiecte-pilot de implementare a Registrului vitivinicol, care are drept scop monitorizarea calităţii vinului de la vie şi până la produsul final. Astfel va spori competitivitatea vinurilor moldoveneşti, o condiţie indispensabilă pentru piaţa regională şi mondială de desfacere. Acest lucru ţine de perspectiva imediată. Iar din trecutul recent – aţi văzut la Ziua vinului standul producătorilor mici – am ajutat 22 de vinării mici cu tehnologii, instruiri, iar în unele cazuri i-am ajutat să găsească finanţare pentru modernizarea utilajului şi începerea producţiei vinurilor îmbuteliate de calitate.

– În 2016, volumul exporturilor vinurilor moldoveneşti a fost de 110 mil. USD. Cum credeţi, când Moldova va atinge valorile exportului producţiei vinicole din anul 2005 (360 mil. USD)?

– Acest lucru va necesita un anumit timp, căci întreg sectorul a fost subminat după embargou, iar unele vinării încă rămân singure cu problemele lor şi trebuie să le convingem că este necesar de trecut la producţia vinurilor îmbuteliate de calitate şi să le oferim ajutor în acest proces. Astfel de procese durează ani de zile. Dar ştiu cu siguranţă că în Moldova vor apărea tot mai multe vinuri de calitate şi noi vom ajuta acest proces.

– În opinia dvs., seamănă vinurile moldoveneşti cu vinurile din vreo ţară sau regiune vinicolă?

– Nu seamănă cu vinurile din alte ţări. Desigur, în Moldova sunt cultivate soiuri internaţionale de struguri – Sauvignon Blanc, Chardonnay, Merlot etc. Însă Moldova are, şi acest lucru o evidenţiază, şi propriile soiuri de vinuri – Feteasca albă, Feteasca neagră, Feteasca regală, Rara neagră, Viorica…

– Dar pot vinurile făcute din aceste soiuri de struguri pur moldoveneşti să fie recunoscute pe pieţele internaţionale?

– Acest lucru deja se întâmplă. Aceste vinuri sunt foarte bine exportate în diferite ţări, cum sunt: Estonia, România, Cehia, Polonia, Kazahstan, Israel, China, Japonia şi SUA. Apropo, în 2016, Moldova a exportat în SUA vinuri în valoare de 2 mil. USD.

– Cum credeţi, când proiectele dvs. de susţinere a vinificaţiei moldoveneşti pot fi încheiate?

– Nici un proiect de-al nostru nu se va finaliza...

– Poate că atunci când volumul exportului producţiei vinicole din Moldova va ajunge la 500 mil. USD?

– Întotdeauna există o astfel de posibilitate şi, mai mult, sperăm la aşa ceva. Nu vom pleca din acest sector până nu ne convingem că stă bine pe picioare. Este obligaţia noastră.

– Vă rog să împărtăşiţi planurile pentru viitorul apropiat.

– Vrem să întreprindem paşi concreţi pentru contopirea industriei vinicole cu cea turistică. Şi am început să o facem în aceste zile – la Ziua Vinului. Acest festival ia amploare. Mii de oameni participă la el în fiecare an. Şi în acest an aşteptăm nu mai puţin de şase mii de turişti din Europa, Japonia şi din alte ţări. Am început să promovăm ideea că vinificaţia şi piaţa turistică este un tot întreg.

– Dar acest lucru va întrece posibilităţile businessului hotelier...

– Va duce la dezvoltarea acestuia. De Ziua Vinului, în acest an, toate hotelurile sunt pline şi au fost rezervate încă acum două luni.
Dezvoltarea vinificaţiei dezvoltă şi hotelurile mici, inclusiv în regiuni. La multe vinării (EtCetera, Kara-gani, Vulcăneşti), gazdele invită turiştii, le organizează excursii, degustări şi îi cazează în hotelurile din apropiere, inclusiv în ale lor. Anume aşa se dezvoltă aceste sectoare.

– Ce puteţi spune despre afirmaţia că alcoolul dăunează sănătăţii?

– Un pahar de vin roşu pe zi este excelent pentru inimă.

– Ce aţi putea să recomandaţi comunităţii de afaceri din domeniu în această zi?

– Sfatul meu pentru vinării este să fie interesate să creeze condiţii pentru dezvoltarea oportunităţilor turistice, oferindu-le turiştilor excursii prin fabrici, bucate locale şi să le creeze condiţii să rămână oaspeţi pentru cel puţin 24 de ore. Acest lucru va ridica industria la un nivel nou, mai calitativ.

– Care dintre vinurile moldoveneşti este preferatul dvs.?

– O, sunt foarte multe preferate. Nu aş vrea să numesc doar unul. Am ajutat mult vinăriile mici, cum sunt Gogu Winery (vinuri albe fantastice), Mezalimpe (rose fantastic), Et Cetera, Vinuri de Comrat, KaraGani… sunt atât de multe vinuri bune. Îi îndemn pe oameni să guste vinurile de la vinării mici. Credeţi-mă, fiecare dintre ele are o surpriză!
Noi promovăm vinurile moldoveneşti pe pieţele externe. Doar în 2017, vinurile moldoveneşti au fost apreciate cu 278 de distincţii la concursuri prestigioase de vinuri, dintre care 37 au fost obţinute de vinării mici şi au ajuns în premieră să fie prezentate pe pieţele externe. Cu suportul nostru, brandul Wine of Moldova a fost înalt apreciat de 63 de ediţii internaţionale, cum sunt Euronews, Wine Business, Forbes, Guardian.

– Ce ar trebui de făcut, în opinia dvs., pentru creşterea consumului pe piaţa internă? Poate ar trebui de lucrat mai mult cu restaurantele?

– Toţi ştiu că sectorul restaurantelor stabileşte o marjă mare, în special pentru alcool şi că anume în aceasta constă afacerea lor. Dar nu este o problemă. Oamenii care merg la restaurant sunt gata să plătească un preţ rezonabil pentru un vin bun, pentru posibilitatea de a savura un vin la un anumit fel de mâncare, să aibă parte de consultaţia unui sommelier, să savureze atmosfera plăcută. Totuşi, este vorba despre petrecerea plăcută a timpului.

– Există opinia că multe vinării tind să producă vin de calitate excepţională şi să-l vândă la preţ foarte mare, de parcă ar exista o cursă a preţurilor pentru dreptul de a produce cel mai scump vin din ţară. Cum consideraţi, care este cel mai scump vin din Moldova?

– Nu cunosc acest lucru. Personal, cumpăr vin la preţ rezonabil. Preţul pentru vinurile scumpe este format din mulţi factori: calitatea acestuia, vârsta, sticla, eticheta, valorile de marketing… Cumpărând vin scump, plătiţi nu doar pentru lichidul din sticlă, plătiţi pentru calificare.

InfoMarket